Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 2. szám)
Elite
începuturile familiei Hunedoreştilor 225 Hunedoara a preluat stăpânirea domeniului cetăţii Şiria, domeniu de care ţineau, în virtutea unor complicate relaţii administrative, şi cnezatele din Ţara Crişului Alb (Zarand). în anul 1445, Moga nu era decât primul înşirat dintr-o listă de mărunţi feudali localnici60. Deja în anul următor, Moga a ajuns să deţină o poziţie administrativă de excepţie. Deşi nu a purtat niciodată alt titlu decât pe acela de voievod, el a fost implicat în problematica urburii, fiind pus în legătură cu monetarii italieni ai guvernatorului61. Printr-o danie excepţională, menită să-i supradimensioneze sfera de autoritate de la voievodatul patrimonial, la un teritoriu foarte generos, cuprinzând nu mai puţin de 120 de sate62. Dacă lângă cei înşiraţi în rândurile rudelor Hunedoreştilor îi punem şi pe nobilii din familia Szilágyi ori Dengeleg, cercul social iniţial este imaginat în întregimea sa. Toţi împreună se caracterizau printr-o stare socială modestă. Ea sugerează, indirect, starea socială reală a Hunedoreştilor însăşi. O familie atât de bogat înzestrată cum o concepe o parte a istoriografiei, ar fi avut dreptul la ambiţii şi legături matrimoniale mai suspuse. Or, indiciile aglomerate sunt pentru o familie care nu şi-a depăşit condiţia şi, tocmai de aceea cariera lui loan de Hunedoara a fost cu atât mai merituoasă. * Aliniatul din urmă face o bună trecere la subiectul cu care am dori să ne ocupăm în continuare. Să privim mai departe la pământul care le-a dat fraţilor Voicu, Mogoş.şi Radu, particula de nobilitate. Geneza donaţiei regale de la 1409 a fost, iarăşi, îndelung dezbătută. Pentru a justifica poziţia socială excepţională a familiei, în lipsa unor danii succesive, care să acumuleze un domeniu nobiliar serios, anterior numirii fraţilor loan în funcţia de bani de Severin, s-a considerat că la 1409, familia a beneficiat de o donaţie cu totul neobişnuită. Dacă îl citim pe Nicolae Iorga, la el interpretările privitoare la începuturile sociale ale Hunedoreştilor sunt decente63. Importanţa acelei prime danii, cunoscute din documente, a fost augmentată în timp. Camil Mureşanu socotea, fără să supună informaţia istoriografică mai veche pe care o prelua unei cuvenite critici, că familia primise atunci “castelul Hunedoara, cu pământurile care ţineau de el, cuprinzând oraşul şi vreo 35 de sate, mine de aur, argint şi fier”, totul comparativ cu domeniul cetăţii Deva64. La distanţă de numai cinci ani, Iosif Pataki evalua că dania cuprindea târgul Hunedoara, satele din preajma cetăţii, “vreo 25 de aşezări”, cu păduri uriaşe65. Contrazicerea era deja dovada faptului că punctul de plecare nu era stabilit corect. Dar lucrurile au evoluat. La Gábor Barta domeniul a ajuns la “vreo 60 Hurmuzaki, Documente, XV/1, p. 33. 61 Hurmuzaki, Documente, 1/2, p. 729-730. 62 Vezi pe larg despre această danie, V. Eskenasy, Hălmagiu, un sat medieval din Ţara Crişului Alb (secolele XIV-XV). Consideraţii istorice, în Ziridava, V, 1975, p. 26; L. Borcea, Consideraţii cu privire la satele,'cnezii şi voievozii din Zarand şi Cîmpia Aradului, în Crisia, XIX, 1989, p. 190-191. Nici unul nu cunoştea relaţia de rudenie cu familia Hunedoreştilor. 63 N. Iorga, Istoria românilor din Ardeal şi Ungaria, I, p. 93. 64 C. Mureşanu, lancu de Hunedoara, p. 42. 651. Pataki, op. cit. (vezi nota 25), p. XI.
