Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)
Societate
Iluminatul artificial în Transilvania-sec. XI-XVI 91 asemenea piese timpurii, permite o atare supoziţie. O altă categorie de sfeşnice metalice o constituie piesele care prezintă suportul pentru lumânare (de tip manşon) individualizat, distinct de braţul (tija) de susţinere. Aceste piese, reprezentând indiscutabil un progres tehnic şi utilitar-estetic semnificativ, apar de timpuriu în spaţiul Transilvaniei medievale. Sfeşnicele de acest tip reprezintă din perspectiva pieselor cunoscute de către noi, categoria cea mai bine ilustrată sub raport numeric. Un sfeşnic de bronz, păstrat în Muzeul oraşului Sebeş, este, considerăm noi, piesa cea mai reprezentativă a acestei serii tipologice86. Exemplarul, cu o înălţime de 22 cm, are suportul realizat dintr-un disc cu diametrul de 15 cm care se sprijină pe patru picioruşe înalte de 3,8 cm (confecţionate din patru mici tije dispuse pe partea inferioară a discului, terminate în amintitele picioruşe, modelate prin torsiune, a căror capăt inferior, de sprijin, este răsucit înapoi). Tija sfeşnicului, de secţiune circulară, decorată printr-o torsiune simulată, este fixată de suport cu ajutorul unui nit globular dispus în partea de jos a discului. Capătul superior al tijei, aplatizat, susţine două braţe (de asemenea aplatizate) care au la extremităţi - fixate pe câte un mic suport, circular, amplasate corpuri cilindrice (suporturi pentru lumânări), prinse cu ajutorul unui nit. Alături de realizarea tehnică de excepţie a piesei de la Sebeş, atrage atenţia decorul deosebit al acesteia: torsiunea picioruşelor şi a tijei de susţinere, decorul cu mici linii curbe, atent compuse, incizate pe suportul piesei, respectiv pe cele ale manşoanelor de fixare a lumânărilor (în acest din urmă loc, atât pe partea superioară cât şi pe partea inferioară a celor două mici discuri), dar mai ales ornamentarea foarte frumoasă a celor două braţe ale sfeşnicului. Acestea, cum am amintit deja, aplatizate, au o formă deosebită, fiind pătrunse fiecare de câte trei mici orificii circulare. Decorul lor, realizat de asemenea prin incizii, redă într-un echilibru foarte plăcut o multitudine de ornamente geometrice şi vegetale. Din perspectivă stilistică, sfeşnicul de la Sebeş ar putea fi apreciat drept o piesă romanică, cu datarea aproximată la secolele XII-XIII (?).87 88 Acest exemplar unicat, extrem de interesant, este deocamdată singura piesă atât de timpurie (şi integral păstrată), cunoscută de către noi în Transilvania. Din aceeaşi categorie de sfeşnice mai sunt atestate în Transilvania încă patru piese , toate aceste exemplare conservând însă doar manşonul de fixare al lumânării. Astfel, la Dăbâca (jud. Cluj) a fost descoperit în săpătura arheologică un fragment al unui sfeşnic de fier, respectiv manşonul de fixare al lumânării şi începutul tijei de susţinere89. Piesa a fost recuperată din umplutura unei gropi de 86 Sfeşnicul, probabil o piesă păstrată din vechile colecţii ale muzeului, nu deţine număr de inventar. Nu este cunoscut nici locul ei de provenienţă. Datorăm mulţumiri domnului muzeograf N. M. Simina pentru bunăvoinţa de a ne semnala şi de a ne pune la dispoziţie piesa. 87 Deocamdată nu avem semnalate analogii certe pentru piesa de la Sebeş. Datarea şi încadrarea sa tipologică, în stadiul actual al cercetării, sunt încă ipotetice. 88 Aici avem în vedere doar exemplarele publicate sau cele care ne-au fost semnalate prin amabilitatea unor cercetători. Foarte probabil, numărul acestor piese păstrate este mai mare, o viitoare consultare a colecţiilor muzeale fiind din acest punct de vedere esenţială. 89 Mulţumim şi pe această cale domnului P. Iambor pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziţie piesa.
