Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1998 (2. évfolyam, 1. szám)

Recenzii

Recenzii 173 loan Haţegan, Pavel Chineza, Timişoara, Editura Helicon, f.a. (1994), 237 p.+hărţi anexe. Prima monografie românească privind personalitatea lui Pavel Chinezu are două merite importante, un neajuns mare şi câteva mai mărunte. Ea este, mai întâi, prima biografie românească a celebrului luptător antiotoman realizată pe baza unui efort impresionant de documentare, demn de a fi urmat. Bibliografia anexată numără 454 de titluri de lucrări româneşti, maghiare, germane, sârbeşti, din domeniul istoriei, lingvisticii istorice, folclorului etc. De pe urma acestei documentări exemplare a autorului, de-a lungul unei perioade de peste două decenii a rezultat o reconstituire convingătoare a vieţii personajului, publicată iniţial în mai multe studii, apoi susţinută ca teză de doctorat la Universitatea din Cluj-Napoca. Autorul deschide lucrarea cu două capitole dedicate prezenţei lui Pavel Chinezu în conştiinţa posterităţii şi în istoriografie, încercând să lămurească problema delicată a originii sale învăluite în legendă. In continuare, istoria celor trei decenii probate documentar (1464-1494) ale biografiei personajului este marcată cronologic, în opt capitole, ale căror titluri încearcă a sintetiza etapele (“Ucenicia armelor”, “Corniţele de Timiş”, “Câmpul Pâinii”, “în flăcările focurilor de tabără” etc.). Lucrarea este complex ilustrată - şi aceasta e un merit în sine - cu imagini reprezentând documente, manuscrise şi fortificaţii de epocă, sigilii şi blazoane ale eroului, tablouri târzii, planuri de bătălii şi mai cu seamă un set de hărţi, care completează în mod util reconstituirea istorică. Al doilea merit al lucrării este acela că ne oferă o istorie politico-militară amănunţită a intervalului cercetat cu accent pe războaiele antiotomane şi evenimentele din zona Banatului, făcând evident legătura lor cu personajul analizat. Este interesant chiar şi capitolul “Banatul şi turcii otomani 1368-1456”, măcar că prezenţa sa nu se justifică decât ca anticipare a tezei susţinute de autor, aceea a originii româneşti şi bănăţene a eroului. Tocmai în afirmarea acestei teze, care nu este şi demonstrată, rezidă marele neajuns al cărţii, menţionat mai sus. Autorul afirmă fără ocol faptul că Pavel Chinezu “a fost rodul poporului român” (p. 5), “a fost român născut în jurul anului 1432 într-un sat “cnez” din Banat. Singura problemă de rezolvat o constituie stabilirea exactă în care din cele trei localităţi bănăţene “cnez” s-a născut ...” (p. 219). Asemenea aserţiuni ferme se cer însă susţinute de argumente fără fisură. Or, “argumentul” autorului este de-a dreptul dezarmant: “prin negări repetate istoricii ajung la concluzia originii sale româneşti” (p. 64- sic!!). Simplul fapt al aglomerării toponimelor “Kenez” în apaţiul românesc şi comanda glorioasă peste Banat nu constituie totuşi dovezi privind originea sa românească. Localităţi având numele “cnez”, cu variante, se întâlnesc în tot cuprinsul regatului ungar. Singurul fapt evident, susţinut şi de către autor, este acela că eroul nostru stăpâneşte ca nobil imul dintre aceste sate inventariate şi reprezentate pe o hartă, eventual e chiar originar de acolo, după cum afirmă fără tăgadă particula sa nobiliară “de Kynys” (ung. Kynysi). De ce este mai îndreptăţită o localitate din Banat decât altele nu se demonstrează în nici un fel. In opinia noastră sunt şi alte indicii, care îndepărtează problema orginii lui Pavel Chinezu de varianta românească, susţinută de autor. în istoriografia noastră prima menţiune pare să fie a lui Nicolae Stoica de Haţeg în manuscrisul său “Cronica Banatului” alcătuit prin 1825-27, într-o epocă romantică, în care erau recuperaţi pentru istoria naţională şi Corvineştii, Iancu şi Mafia. El nu are argumente că ar fi român (“spun” <unii>), după cum nici istoricii de mai târziu nu au, preluând mecanic traducerea eronată a numelui “Pavel Chinezu”, în loc de Paul “de Chinez”. Chiar şi unii istorici străini au căzut în această capcană. E interesant de subliniat faptul că Şincai, istoric de calibru, stăpân peste toate

Next

/
Thumbnails
Contents