Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1997 (1. évfolyam, 1-2. szám)
Elite
Aleşii nobilimii române din perioada 1440-1514 97 fapt, districtul omonim, pe care îl stăpâneau de un timp neprecizat33. împreună cu fratele său loan, amândoi menţionaţi şi cu porecla "olahus", au dobândit pe la 1470 posesiunea Iclod şi altele din comitatele Dabâca şi Cluj, foste ale infidelului Martin de Iclod34. O însemnare genealogică în limba maghiară de pe la 1540 îi aminteşte pe loan ca fost comite al cămării de la Turda (erdely kamor ispán), iar pe Petru ca fost cubicular regal (Mathia kyrabiak komornyka)35, funcţii încă neatestate din alte surse, dar în consonanţă cu evoluţia celor doi. La fel ca şi loan Cândreş în Sătmar, fraţii Dej s-au instalat rapid în rândul elitei nobiliare din comitatul Dăbâca, înrudindu-se prin căsătorii cu familiile Farkas de Herina, din Jucu (Suki), din Alunişu (Kecheti) şi Erdely de Şintereag (Somkerek)36. Prin danii, cumpărături şi zălogiri, familia Dej de Timişel a strâns un domeniu destul de întins, răspândit în comitatele Timiş, Dăbâca, Cluj, Turda, Borsod şi Abauj, pe care au încercat să-l concentreze prin schimburi cu posesiunile depărtate de reşedinţa din Iclod. Petru Dej a avut trei fiii, dintre care Emeric a făcut carieră la Curte, devenind baron al regatului, mare stolnic (magister dapiferorum 1504- 1508) şi trei fiice. Dispărut prin 1510, la o vârstă înaintată, el este destul de frecvent pomenit în documente ca participant la dietă, avocat şi jude comun, în virtutea poziţiei eminente în rândul nobilimii din zonă. Fratele său loan, amintit ca strângător de dări în Bistriţa la 1474, a murit în 1493, lăsând ca urmaşi un fiu, Francisc, preot, şi două fiice. 12. Mâtniceanu (de Mothnok, Muthnoki). Familia cnezilor din Mâtnic a înţeles devreme sensul transformărilor sociale impuse de regalitatea ungară la mijlocul secolului al XlV-lea. încă la 1352 Iuga şi Bogdan, fiii lui Ştefan de Mâtnic, primii membri cunoscuţi ai familiei, obţineau danie pentru Ohaba Mâtnicului cu drept cnezial. La 1387, acelaşi Bogdan Olahus, căpăta posesiunea Mărul de pe valea Bistrei, iar un fiu al său, Nicolae făcea parte din capitlul de la Alba Iulia37. încă din anul 1375 Mâtnicenii apar desemnaţi în acte ca nobili, situaţie întâlnită destul de rar la români în acea vreme. Făceau parte încă de la început din elita districtului (caran-)sebeşan, unde îi întâlnim chiar mai mulţi deodată, ca membri ai scaunului de judecată, personaje influente, care aplanau conflicte sau întăreau cu propriul sigiliu actele emise de instanţa de judecată a nobililor şi cnezilor români. Ei s-au găsit, după împrejurări, în raporturi de concurenţă sau matrimoniale cu ceilalţi "aleşi" bănăţeni: Măcicăşenii, Bizerenii şi 33 Pesty, Krassó, III, 317. 34 Hurmuzaki-Densuşianu, 11/2, 184 ’5 Karácsonyi János, Az Iklódi Désy családról, Ín Turul, XI, 1893, p.99-100. 36 Petru Dej s-a căsătorit cu fiica (Barbara?) lui Nicolae Farkas de Herina, fratele sau loan cu Caterina de Alunişu, ulterior cu Anghelita de Jucu, iar loan fiul lui Petru cu Clara Erdely de Şintereag (Jakó , I-II, passim ) 37 A se vedea, pe larg, T. Popa, Familia Mutnic, în Revista Institutului Social Banat-Crişana, 13, 1944, p. 526-538.
