Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1997 (1. évfolyam, 1-2. szám)
Elite
Aleşii nobilimii române din perioada 1440-1514 95 7. loan de Breazova (Johannes de Brazowa). "Alesul" loan de Breazova, fiul lui Mihai - împreună cu fratele Petru şi Petru de Cârneşti, probabil o ruda - apare o singură dată, în 7 octombrie 1464, într-un act de danie emis de rege în timpul campaniei împotriva turcilor, prin care i se dăruiau cinci posesiuni haţegane25. El îndeplinea funcţia de castelan al cetăţii regale Timişoara, care a funcţionat şi ca reşedinţă temporară a Corvineştilor şi centru de comandă al sistemului defensiv din Banat. 8. Pogan de Bretea Română (Petrus Pagan de Oláh Berekthe). Familia s-a ridicat în timpul Corvineştilor, Gheorghe (Gerke) de Bretea fiind confirmat împreună cu fraţii săi în stăpânirea moşiilor familiale din Bretea, Covragiu, Vâlcele Bune, Vâlcele Rele şi Băţălar, la circa o lună după urcarea lui Matia pe tron, pentru merite ostăşeşti etalate şi sub Iancu, încă din tinereţe26 27. Ulterior, familia împrumuta cu bani pe Betleneştii din vecinătate, folosind, ca zălog moşii ale acestora. Petru Pogan a intrat în slujba episcopului catolic de la Alba Iulia, fiind menţionat în funcţia de castelan al cetăţii Gilău între anii 1495-1497. 9. Arca de Densuş (Arca de Demsews)21. Familia descinde dintr-un oltean cu acest nume, probabil de viţă boierească, care s-a căsătorit către 1450 cu Neacşa din familia Muşineştilor din Densuş. Fiul lor, Ladislau Arca (cca. 1450-1502) a luat-o în căsătorie pe Ana Ungur de Nădăştia, sora "măritului" loan Ungur. Pe baza acestor înrudiri, Arceştii s-au instalat rapid în rândul elitei nobiliare haţegane şi şi-au constituit un domeniu întins, provenit în parte din moştenirea Neacşăi din averea Muşineştilor. Ladislau Arca a fost împuternicitul familiei Ungur pentru moşiile sale din Hunedoara, iar pe fiii săi Ştefan (+cca,1482) şi loan Arca (+1511) i-a dat în serviciul episcopiei de Alba Iulia, primul ca preot, al doilea ca familiar al episcopului Ladislau Gereb. Pe baza acestei relaţii, loan Arca a obţinut posesiunile numeroase ale desherentului Dionisie de Streisângeorgiu de la familia Gereb, căreia i le donase regele, dar care nu putuse să se puna în stăpânire, datorită opoziţiei obştii haţegane. Dania episcopală era condiţionată de existenţa familiei pe linie masculină şi, probabil, de relaţia de familiaritate. La rândul lor, Arceştii aveau familiari, precum acel Ivaşcu de Băieşti, ucis într-o încăierare cu nobilii din Clopotiva. loan Arca şi-a pierdut moşiile în anul 1504, în urma mutilării unor robi ţigani, în favoarea banului de Severin Barnaba Belai, însă opoziţia rudelor din elita hunedoreană şi haţegană, a amânat parţial dezastrul până la moartea sa, când dispare linia masculina a familiei. 10. Petru de Bârsău (magister Petrus de Berekzow). Magistrul Petru fiul răposatului Iacob de Bârsău obţinea la 10 februarie 1448 din partea lui Iancu de 25 Izvoare Haţeg, I, 258. 26 Ibidem, 196, actul din 10 martie 1458, Buda. 27 A.A.Rusu, I-A. Pop, Familia nobiliară românească Arca din Ţara Haţegului (sfârşitul sec. XV - încep. sec. XVI), în AMN, XXI, 1984, p.211-225.