Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1997 (1. évfolyam, 1-2. szám)
Elite
Un privilegiu regal solemn de la 1366 şi implicaţiile sale 73 3. Interpretări istoriografice Acest document a suferit varii interpretări de la prima sa publicare, din secolul al XVIII-lea4 5, până în anii din urmă. Astfel, pe la 1846, în focul unei polemici, contele Kemény József aducea în discuţie diploma din 1366 doar pentru a arăta care era, după opinia sa, statutul social al cnezilor români în secolul XIV, cum fuseseră ei aserviţi de cuceritorii maghiari şi apoi ridicaţi în parte de generozitatea unor regi ca Ludovic P. In 1866, istoricul Szilágyi Sándor scria: “Decretul [din 1366] era orientat de-a dreptul împotriva românilor şi în multe părţi este redactat cu o rigoare drastică. Nu erau însă numai tâlhari şi hoţi acei români pe care Ludovic îi caracterizează răufăcători care zilnic conturbă liniştea supuşilor. Aceasta n-ar motiva încă destul prezenţa mai îndelungată a regelui [în Transilvania], nici severitatea deciziilor. Ştim şi din alte surse că, uniţi cu popoarele vecine ale celor două voievodate româneşti, cnezii români purtau război contra nobililor. Şi apoi, felul în care Ludovic îi trecea la catolicism pe credincioşii bisericii ortodoxe, de asemenea, a putut să sporească nemulţumirea românilor”6. Pe la 1872, textul este republicat în revista “Transilvania”, cu un comentariu de George Bariţiu, care sublinia şi el anumite clauze antiromâneşti ale actului, fără să poată evita unele confuzii şi fără să încerce o analiză globală a sa7. într-o perioadă de excesiv naţionalism maghiar, pe la începutul anilor '40 ai secolului XX, s-a spus că diploma era dată într-adevăr împotriva răufăcătorilor de orice naţiune şi că referirile mai dese la români se datorează faptului că aceştia, de curând imigraţi din Balcani, erau nomazi, mult mai înapoiaţi şi înclinaţi spre fărădelegi decât ungurii şi saşii, sedentari şi civilizaţi8. Mai târziu, când interpretarea trecutului a fost deformată de marxism (în speţă de teoria luptei de clasă), s-a susţinut că măsurile de la 1366 s-ar datora unei răscoale generale a Transilvaniei, cu aspect preponderent social9. Cele mai pertinente analize ale actului din 28 iunie 1366 s-au datorat, relativ recent, Mariéi Hóiban şi lui Şerban Papacostea"’, care au comparat actul cu alte 4 Stephanus Katona, História critica regum Hungáriáé, voi. X, Buda, 1790, p. 374. 5 Kemény József, Über die ehemaligen Knesen und Kenesaten der Walachen in Siebenbürgen, în “Kurz Magazin”, II, 1946, passim; vezi şi Maria Holban, Din cronica relaţiilor romăno-ungare în secolele X11I-X1V, Bucureşti, 1981, p. 213-231. 6 Szilágyi Sándor, Erdélyország története tekintettel mivelödésére, voi. I, Pesta, 1866, p. 104. 7 “Transilvania”, 1872, p. 31. Vezi şi Maria Hóiban, op. cit., p. 246-247. s Lukinich E., Gáldi L., Makkai L., Documenta históriám Valachorum in Hungária illustrantia usque ad annum 1400 p. Christ., Budapesta, 1941, p. 200 ş.a. 9 Vezi Ştefan Pascu, Răscoale ţărăneşti în Transilvania, I, Epoca voievodatului, Cluj, 1947 şi în alte lucrări, până prin anii '60. 1(1 Maria Hóiban, op. cit., p. 245-254; Şerban Papacostea, Geneza statului în evul mediu românesc. Studii critice, Cluj-Napoca, 1988, p. 85-89. Pentru o pertinentă trecere în revistă a istoriografiei referitoare la nobilimea românească medievală din Transilvania (inclusiv la măsurile din 1366), vezi loan Drăgan, Studiu introductiv: Nobilimea românească din Transilvania - o problemă controversată în istoriografia
