Diaconescu, Marius (szerk.): Mediaevalia Transilvanica 1997 (1. évfolyam, 1-2. szám)
Elite
104 loan Drágán este unul dintre puţinii posesori ai unui act având semnătura autografa a regelui74, altul este dat "cu încuviinţarea şi buna plăcere" a reginei (de consensu et beneplacita voluntate illustrissime Beatricis regine consortis nostre carissime)75. Chiar şi de la Vladislav II Ladislau Fiat obţinea în anul 1501 partea de avere a fratelui său, vinovat de crimă, care conform legii, se confisca pe seama coroanei76. Cu acest prilej aflăm că fraţii Fiat deţineau în comun 26 de posesiuni în "districtul Caransebeş, comitatul Severin şi Mehadia Mare"77. La acestea s-au mai adăugat în perioada următoare încă cinci în aceeaşi zonă şi târgul Geoagiu, ca posesiune legată de funcţie (honor)78. La 1493 Ladislau Fiat cumpăra un loc de casă în Caransebeş, oraş ce devenea din ce în ce mai mult "o reşedinţă de nobili", cum va apărea vizitatorilor săi din secolul următor. 20. Vucaşin de Caraşova (Wakasyn de Krassofew). Familia Vucaşin sau Arbănaş (Orbonaz - Albanezul) făcea parte din emigraţia sârbă (albaneză) generată de înaintarea otomană şi s-a naturalizat în mediul nobiliar din Banat. Gheorghe Arbănaş şi fratele său Vucaşin au intrat prin 1437 în stăpânirea cetăţii şi domeniului cetăţii Caraşova79. în anii 1441-1442 Gheorghe Arbănaş îndeplinea chiar funcţia de comite de Timiş şi apărea într-un act chiar cu calificativul magnificus80. în aceasta perioadă a stăpânit şi cetăţile Şoimuş şi Bârzava81. Vucaşin a fost căsătorit cu Cérna Cândea de Râu de Mori, sora lui loan Cândreş, în virtutea cărui fapt, fiul său "alesul" Petru Vucaşin cu fratele său Gheorghe cerea după 1490 pătrimea din averea bunicului său Cândea, ceea ce a generat un proces de amploare82. în aceeaşi perioadă Ladislau Fiat de Armeniş apare ca protector bonorum al familiei Vucaşin, ceea ce sugerează situaţii şi raporturi pe care nu le cunoaştem din alte surse83. 21. Nicolae de Balota (Nicolaus de Balotha) apare o singura dată ca "ales", în anul 1464 împreună cu Petru Dej de Timişel84. Este şi ultima sa menţiune şi nu cunoaştem nici la ce anume se referă adjectivul egregius. Presupunem că la 74 Actul din 3 septembrie 1480, la Pesty, Szörény, III, 89: “Mathyas Rex manu propria”. 75 Pesty, Szörény, III, 97. 76 Ibidem, 125 şi 124. 77 Ibidem: Bukin, Poiana, Poieniţa, Petroşniţa, Vălişoara, Gelacz (=Golecz), Slatina, Valea Seaca, Secaş, Valea Mare (Valemareh), Nireş, Sadova de Sus, - de Jos, Armenişu de Sus, - de Jos, Gyura, Feneşu de Sus, - de Jos, Gino, Criva, Bolvaşniţa de Sus, - de Jos, Huszarczky, Porecha de Sus, - de Jos, şi Simonovaţ. 78 Timişelu de Sus, Grădiştea, Strâmba de Sus, - de Jos şi Chemernika, în Pesty, Szörény, III, 132. Respectiv, Csánki, V, p. 54. 79 Engel, op.cit., I, p. 353. 80 Ibidem, p.205, la 7 martie 1442 fratele sau "Vaccasen Orbanaz, fráter et germanus magnifici comitis Themesiensis". 81 Ibidem, p.286,413. 82 Jakó, II, 2885. 83 Pesty, Szörény, III, 110. 84 Pesty, Krassó, III, 317.
