Ciubotă, Viorel (szerk.): Patrimoniu multietnic (Satu Mare, 2009)

dincoace de Tisa a fost alipită României. Această regiune a făcut parte din judeţul Satu Mare, sub numele de plasa Ugocea, având 18 localităţi: Băbeşti (1261 poss. Babun), Batard (1378 poss. valachalis Batharch), Bocicău (1572 Bochko), Cidreag (1319 Hydegre, villa Chudrug), Comlăuşa (1378 Komlos), Dobolţ (1323 Dabouch), Drăguşeni (sat aparţinător de Turulung), Gherţa Mare (1351 Gerche), Gherţa Mică (1393 Gerche et alia Gerche), Halmeu (1217 terra Holmy), Porumbeşti (1274 terra Kukynus), Şirlău (aparţine de Batarci), Tarna Mare (1430 Torna), Tămăşeni (1325 poss. Varalya), Turţ (1378 villa walachalis Thwrch), Turulung (1216 Terebes), Valea Seacă (1378 Zarazpatak), Văgaş (cătun aparţinând de Tarna Mare).

Satele româneşti din Ugocea au fost numite încă de la început în documentele istorice “possessiones valachales”, având în frunte cnezi şi voievozi, după acelaşi “jus valachicum” pe care-1 întâlnim şi în comitatele vecine. Ţinutul făcea parte din domeniile regale, dar ajunge foarte curând sub stăpânire nobiliară, privilegiile iniţiale ale satelor pierzându-se treptat în iobăgie, iar cnejii şi voievozii devenind simpli juzi săteşti în serviciul curţilor.

Mănăstirea din Bixad. Loc de pelerinaj. Біксадський монастир. Місце для паломницва Bikszádi kolostor - zarándokhely The monastery of Bixad. Pilgrimage place

Zona etnografică a Oaşului, împărţită administrativ de-a lungul vremii în două regiuni, Ţara Oaşului şi Ugocea, a creat în patrimoniul civilizaţiei şi culturii româneşti particularităţi distincte, specifice, deosebit de valoroase prin originalitatea şi creativitatea debordantă a locuitorilor acestui ţinut, considerat chiar şi în prezent păstrător al tradiţiilor născute în timpuri ancestrale.

în ceea ce priveşte populaţia din cele două

7