Ciubotă, Viorel (szerk.): Patrimoniu multietnic (Satu Mare, 2009)

câmpie, românii din sud şi ruşinii din nord-nordest. începând din secolul al XlV-lea aceste trei grupuri etnice nu sunt doar în contact continuu, dar s-au influenţat reciproc în mod benefic, în urma căreia la începutul secolului al XX-lea s-a format o lume specifică, în care pe lângă supravieţuirea tradiţiilor etnice, a apărut un sistem nou de cultură locală. în această cultură amestecată, regionalitatea a devenit o componentă foarte importantă atât în construcţia identităţii colective cât şi în cea individuală. Marile evenimente istorice din secolul al XX-lea, desfiinţarea comitatului, au împiedicat finalizarea acestui proces. în locul formării unei identităţi regionale s-au amplificat factorii pentru câştigarea de teren a identităţii etnice.

Maghiarimea din Ugocea, după origine, este formată din trei straturi. Comunitatea de bază este formată dintr-o populaţie autohtonă de maghiari reformaţi şi romano-catolici, care a supravieţuit pustiirilor secolelor din evul mediu (în această categorie intră şi comunităţile saşilor şi a flamanzilor asimilaţi - din Sasovo, Batar, Korolevo etc. - în secolele XIV şi XV). Al doilea strat este format din şvabii romano-catolici asimilaţi în secolele XVIII-XIX (Turulung), iar al treilea din

ruşinii greco-catolici şi slovacii romano-catolici asimilaţi în aceeaşi perioadă (Porumbeşti, Nevetlenfalu (Dyakove), Cidreag, Fertosalmas (Zabolottya) etc.

După al doilea război mondial a avut loc acel şir tragic al evenimentelor, care definesc în modul cel mai viguros până astăzi memoria locuitorilor germani şi maghiari (şi nu numai) din Ugocea. în partea de sud a fostului comitat, în cea românească, acest eveniment este cunoscut sub denumirea Deportarea şvabilor, iar în partea nordică, în Transcarpatia (Ucraina) se numeşte Malenka

Biserica reformată şi cimitirul din Tămăşeni Реформатська церква та цвинтар у селі Тамашень Tamásváraljai református templom és temető The calvinist church and cemetery of Tămăşeni

23