Ciubotă, Viorel (szerk.): Patrimoniu multietnic (Satu Mare, 2009)
brodată, straiţa ornamentată nu numai de mâinile tinerelor fete dar şi cu sufletul lor, pentru că straiţa reprezenta şi un simbol al comuniunii, fetele dăruind-o viitorului soţ. Unele piese din costumul popular aveau aşadar şi un important rol ritual, de exemplu “chischineul” era folosit de tânărul fecior la danţ, atunci când dorea să arate comunităţii cine este aleasa lui. El întindea baticul spre fata aleasă şi amândoi ţineau “chischineul” de colţuri, în diagonală, semn că din acel moment vor fi mereu împreună. Dar chischineul simboliza şi trecerea tinerei dintr-o categorie socială în alta, de la fată la femeia căsătorită, prin gestul simbolic făcut de naşă atunci când învelea cununa miresei cu un batic special pregătit pentru acel ritual. De altfel, pe parcursul ceremonialului nunţii, “chischineul” apare în mai multe ipostaze ce au menirea de a simboliza legătura dintre tinerii miri. Costumele de nuntă, unul din cele mai importante momente ale ciclului existenţial, reprezentau apogeul creativităţii şi talentului, cele mai frumoase broderii, cele mai frumoase mărgele şi zgărzi împodobind mireasa şi mirele. Cununa şi “coada miresei”, unice în tradiţia rurală românească, erau adevărate opere de artă realizate 12 împletitura părului miresei Плетіння волосся молодої! Menyasszony hajának be fonása Hair knitting of bride
