Ciubotă, Viorel (szerk.): Patrimoniu multietnic (Satu Mare, 2009)
proporţional cu mărimea averii, toate au contribuit într-un fel sau altul la aceste modificări, probabil inevitabile. Vechiul şi originalul costum popular, neîntâlnit în alte părţi, a suferit şi el numeroase transformări. Dacă iniţial toate piesele componente ale costumului erau confecţionate din pânză ţesută în război, contactul cu zonele urbane a determinat pătrunderea produselor fabricate industrial. Pe la mijlocul secolului al XIX-lea, atunci când mergeau să-şi vândă produsele în târgurile din Ucraina subcarpatică, Hust şi Teceu, oşenii cumpărau şi îmbrăcăminte. Astfel că năframa albă ca zăpada, brodată manual, a fost înlocuită de baticul (“chischineul”) din mătase înflorată, şorţul din pânză brodat cu alesătură în războiul de ţesut a fost schimbat cu şorţul (“zadia”) înflorat din mătase, iar fusta (“sucna”, “pindileul”) se confecţiona din material fabricat industrial, cu motive florale abundente. Moda preluată de la oraş aduce şi în portul oşencelor o piesă nouă, “viganăul” (un fel de rochie fără mâneci), modă ce a fost lansată tocmai la Viena de o balerină celebră, Vigano, la începutul secolului al XIX-lea. Chiar şi costumul bărbătesc suferă modificări 10 Costum bărbătesc Ugocea. Expoziţia de bază a Muzeului Judeţean Satu Mare Чоловічий костюм. Основна виставка Повітового музею Сату Mape Ugocsa vidéki férfi öltözék. Szatmár Megyei Múzeum alapkiálítása Folk costume from Ugocea. Main exhibition of Satu Mare County Museum
