Ciubotă, Viorel (szerk.): Mala Kopanya. Micromonografie (Satu Mare, 2009)
1. Cercetarea aşezării
anexe (beciuri, gropi de gunoi sau de depozitare), şi instalaţii de producţie. Locuinţele erau de două tipuri: de suprafaţă, cu pereţii sprijiniţi de stâlpi, cu podelele adâncite în sol şi cu pereţii din bârne ieşiţi în afara părţii adâncite în sol. Primul tip de locuinţă are formă dreptunghiulară, cu mărimea de 15-44,2 m2. Pe perimetrul locuinţelor se găseau 8-13 gropi de stâlpi, o parte a acestora fiind întărite de pietre. Partea centrală a locuinţelor era adâncită de obicei în sol (0,1-0,2 m). Locuinţele aveau o vatră ovală sau circulară în plan şi sub formă de lentilă în profil. De cele mai multe ori vatra era înconjurată cu pietre mici şi lespezi. Pereţii locuinţelor erau probabil întăriţi cu scânduri. Acest lucru este indicat de lipsa chirpiciului, care era utilizat în construirea construcţiilor de tip structură de lemn şi lut, şi de descoperirile frecvente a clemelor de fier şi a cârligelor. O categorie specifică a locuinţelor de suprafaţă o reprezintă absidele, care au dimensiuni de 35,6 la 176 metri pătraţi. Pe baza analogiilor din perioada Daciei preromane se poate spune că pereţii absidelor se sprijineau pe stâlpii fundaţiei puse în şanţuri şi placaţi de scânduri (fig. 5). Acoperişul în două ape se sprijinea pe pereţi. Acest sistem l-au avut probabil cele mai multe clădiri din cetate, dar fundaţiile păstrate nu ne permit să reconstituim cu siguranţă forma acoperişului (Antonescu 1984, p. 19, 28; fig. 25). Cunoscute la Mala Kopanya sunt şi absidele cu pereţii de tip lut - carcasă care se deosebeau de celelalte nu numai prin construcţie, dar şi prin inventarul numeros, concentrat în special lângă vatră. într-una din locuinţele cu absidă (locuinţa nr. 38) în apropiere de vatră a fost descoperit un vas tip berbecuţ şi un idol din lut (femeie) (foto 2) care permite clasificarea obiectului ca fiind probabil unul de cult. Celui de-al doilea tip de locuinţe îi aparţin 19 clădiri adâncite în sol. în plan au formă dreptunghiulară, cu dimensiuni de 12-23 de metri pătraţi. Podeaua a fost adâncită la 0,2-0,4 m în sol. Ca instalaţie de încălzire a fost utilizată vatra. Pereţii locuinţei erau din lemn şi urcau de lângă zona adâncită a locuinţei. Gama tipologică a vaselor din locuinţe este destul de limitată: oale, ulcioare, căni, cupe, vase tip fructieră, ceşti conice cu mânere, seturi de farfurii şi vase pictate. O mare parte a construcţiilor cercetate în cetate au un caracter gospodăresc şi de producţie (de 10
