Ciubotă, Viorel (szerk.): Mala Kopanya. Micromonografie (Satu Mare, 2009)
1. Cercetarea aşezării
prelucrare, industriale). Dintre acestea 33 sunt construcţii de suprafaţă iar 74 au podeaua adâncită în sol. Scopul principal al acestor clădiri era depozitarea produselor alimentare şi a diferitelor obiecte. Aici aveau loc şi activităţile gospodăreşti, cum ar fi măcinarea cerealelor. în clădirea 15 au fost descoperite pietre de la patru mori de mână. în perioadă de vară o parte a clădirilor putea fi folosită ca locuinţe. Locuinţele de suprafaţă se împart în două grupe. Prima grupă din punct de vedere constructiv este aproape identică cu locuinţele de suprafaţă, de care se deosebesc prin lipsa instalaţiilor de încălzire şi o cantitate mai mică de ceramică. De ea aparţin 16 construcţii dreptiunghiulare cu o suprafaţă de 7- 11 metri pătraţi. Sunt reprezentate în această grupă şi construcţiile cu o suprafaţă mare (de 50 metri pătraţi). în a doua grupă de locuinţe de suprafaţă intră construcţiile cu pereţii de tip carcasă-lut bătut. Contururile acestora sunt stabilite după conturul lăsat de moloz, care acoperea suprafeţe de la 16 la 18 metri pătraţi. Construcţiile adâncite cu dimensiuni între 6-20 metri pătraţi au avut o adâncime de 0,6 metri şi forme ovale sau amorfe. O altă grupă este formată din clădirile legate de activitatea meşteşugărească de la Mala Kopanya. în primul rând acestea sunt construcţii alungite, cu forme amorfe neregulate cu o lungime de 6,4 - 21,2 m, cu o lăţime de 0,6 - 2 metri. Podeaua, de obicei inegală, a fost surprinsă la o adâncime de 0,2 - 0,8 m. Este caracteristică prezenţa instalaţiilor de foc, sub formă de cuptoare, împrejmuite de pietre mari de andezit. Resturile de fier demonstrează legătura acestora cu metalurgia. Foarte probabil că aici se efectuau primele secvenţe tehnologice pentru prelucrarea fierului, care era folosit mai departe în atelierele de fierărie. Atelierul de fierărie descoperit era o construcţie de suprafaţă, de tip structură de lemn cu pereţii din lut bătut. Dimensiunile au fost de 8 x 3,14 m. Partea centrală a atelierului era ocupată de un furnal oval (1,5 x 1 m), împrejmuit de pietre mari. Funcţionalitatea atelierului este indicată de un set de instrumente de fierărie: cleşti, dălţi, perforatoare (fig. 5) (Kotigorosko 1989 a). Concluzia noastră este confirmată de analiza resturilor de fier, efectuată de arheologii slovaci specializaţi în metalurgie (Kosice, prof. L. Mihok). (Feckovă, Mihok, Kotigorosko 2007, p. 101-110). O grupă separată o constituie construcţiile legate de confecţionarea bijuteriilor. în urma analizei 11
