Szőcs Péter Levente (szerk.): Ciumeşti. Ghid cultural şi istoric (Satu Mare, 2010)
Bere
tavanul bisericii, reprezentând personalităţi istorice şi ale vieţii religioase grupate în jurul Mântuitorului a fost realizată de Lukácsovits Magda în anul 1960. Ultimele lucrări de restaurare s-au desfăşurat între 1984-85. Pictura altarului a fost realizată de Mezei József şi îl reprezintă pe Sf. Rege Ştefan închinând coroana Ungariei Sf. Fecioare Maria. Biserica ortodoxă ”Sf Arhangheli Mihail şi Gavril” din Ciumeşti a fost construită în anul 1794, pe locul unei vechi biserici din lemn. Lucrări de renovare s-au realizat în mai multe rânduri, la nivel exterior cele mai importante datând din anii 1912 şi 1933. în urmă cu puţin timp, turnul de mari dimensiuni situat pe faţada de vest a bisericii s-a prăbuşit, fiind refăcut la proporţii mai mici. Biserica are o singură navă şi altar poligonal. Decorul este simplu, realizat de alternanţa cornişelor cu geamuri semicirculare în partea supeioară, două dintre acestea, situate la nivelul altarului, fiind zidite. Cea mai valoroasă piesă din mobilierul interior al bisericii este iconostasul, realizat la începutul secolului al XIX-lea. Cadrul acestuia este realizat din lemn traforat şi sculptat cu măiestrie, pictat în auriu şi alb, reprezentând motive florale şi geometrice. La nivelul coloanelor care flanchează icoanele împărăteşti sunt vizibile intervenţii mai târzii, de la începutul secolului al XX-lea. 36 Ciumeştiul văzut din turnul bisericii reformate din Berea Csomaköz látképe a béréi református templom tornyából View of Ciumeşti from the tower of the Calvinist church of Berea Bere A földrajzi közelség ellenére Bere falu történelme lényegesen különbözik Csomaközétől. Az első írásos forrás 1204-ből való, amikor a Kaplony nembéli Béréi Kristófot említik. A falu a nemzetség birtokában maradt egészen a 14. század első feléig, amikor Bere már a Csák nembéli Berey és Darahy család birtoka. Az ebből a korai időszakból származó írott források meglehetősen hiányosak, ezért a birtokosváltás oka nem ismeretes. A Veszprém és Zala vármegyéből származó Csák nemzetség az 1320-as évek táján került Szatmárba, a Darahy család révén. A család tagjai - az egykori szokás
