Albinetz, Constantin et al.: Catalogul expoziţiei Drumul Sării (Satu Mare, 2018)
5. Exploatarca sării în Bazinul Someşului
Descoperirile de pandantive de la Căuaş şi Andrid pot fi asociate altor piese de acest fel găsite la Pir şi Ciumeşti, depuse în cadrul unor ofrande. Aceste ofrande sunt formate predominant din obiecte locale, însă lor le sunt asociate câteva arme şi podoabe de provenienţă străină, fie central transilvăneană, fie de provenienţă vestică, central europeană. Toate aceste descoperiri, situate pe un culoar de legătură dintre Transilvania bazinul Tisei vin să completeze sugestia pe care o oferă hărţile de răspândire a obiectelor: anumite podoabe şi arme au circulat dinspre spaţiul vest-balcanic şi sudul Panoniei (Transdanubia) spre Transilvania, folosind un traseu ocolitor prin regiunea nordică a cursului mijlociu al Tisei. Pandantivele de la Andrid, Căuaş, Ciumeşti şi Pir fac legătura cu un alt grup de descoperiri intermediare din zona vadului Tisei (Füzesabony, Cserépfalu etc.), stabilind conectarea acestora cu descoperiri din centrul Transilvaniei (Uioara de Sus, Şpălnaca etc.). Descifrarea motivaţiilor circulaţiei de obiecte „străine” dinspre zona Transdanubiei şi zona nordvest balcanică spre regiunea Tisei superioare şi Transilvania trebuie să ţină seama de numărul mare de piese implicate, fapt ce ne determină să ne gândim că în spatele acestei circulaţii ar putea sta chiar un fenomen istoric. Explorarea motivaţiilor ce determină mobilitatea pieselor şi interacţiunile macrogionale trebuie să ţină seama de natura bunurilor care circulă, dar şi de posibilele resurse complementare ale regiunilor care determină fluxuri de mobilitate şi fluxuri comerciale. în acelaşi timp este necesară urmărirea traseelor de circulaţie şi evidenţierea indiciilor arheologice care asigură informaţii asupra modului de utilizare şi control al rutelor de circulaţie. Descoperiri de arme din Epoca Bronzului importante în Transilvania / Important Bronze Age weapons discovered in Transylvania / Fontosabb bronzkori fegyverleletek Erdélyben în ce priveşte natura bunurilor care circulă, trebuie evidenţiate nu doar aspectele funcţionale ale obiectelor supuse mobilităţii (arme, podoabe), ci şi posibilele funcţii sociale care sunt asociate acestor obiecte. Unul dintre palierele de evidenţiere a funcţiilor sociale pe care le au obiectele se deduce din analiza modului în care categoriile de piese apar în ofrande. Tipurile de arme se grupează regional, anumite tipuri de topoare de luptă şi lănci fiind specifice regiunii de la vest de Dunăre, altele regiunii Tisei superioare, în timp ce topoarele denumite „celturi de tip transilvan” sunt specifice regiunii intracarpatice. Această situaţie este de natură a arăta că ornamentele de pe unele arme aveau o valoare identitară, fiind asociate unor comunităţi regionale. Acest aspect se constată şi din faptul că obiectele străine sunt descoperite doar pe căile naturale de 45
