Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Istoricul colecţtiei de arheologie din Muzeul Judeţean Satu Mare
Istoricul colecţiei de arheologie din Muzeul Judeţean Satu Mare Colecţia arheologică a Muzeului Judeţean Satu Mare s-a format din mai multe surse. Unul dintre nuclee îl constituie colecţia de antichităţi a Cercului Kölcsey. Această colecţie a fost fondată în 1890, concentrând obiecte antice şi rarităţi adunate în a doua jumătate a secolului al XIX-lea de către sătmăreni pasionaţi de istorie şi artă. Obiectele au fost expuse în trei săli situate la parterul Colegiului Reformat. Colecţia a crescut exponenţial în anii imediat următori fondării, devenind deosebit de diversificată. Potrivit raportului anual din 1909, existau deja 3910 obiecte arheologice, printre care se numără topoare de piatră din judeţ, materiale de construcţii romane din Aquincum (actuala Budapesta), vase greceşti şi statuete egiptene. Paralel, a fost formată colecţia liceului piarist din Cărei, având un caracter similar. Această colecţie cuprindea în 1889, anul fondării, 667 de piese, iar în anii 1921-1922 conţinea deja un număr de 4272 obiecte. Al treilea nucleu îl constituie Muzeul Comitatului Satu Mare, înfiinţat la Cărei în anul 1901. Obiectele au fost expuse la sediul co-mitatului, iar piesele arheologice proveneau din săpături întreprinse în special cu ocazia întocmirii monografiei comitatului Satu Mare. în acest context, Aladár Vende a săpat în aşezările din epoca bronzului de la Potău- Ciuncaş şi Cărei-Bobald. După 1926, colecţia a fost mutată la noul sediu de judeţ, oraşul Satu Mare, contribuind la formarea Muzeului Prefecturii. Mai multe obiecte arheologice deosebite, descoperite pe teritoriul judeţului Satu Mare în cursul secolului al XIX- lea, au ajuns în patrimoniul diferitelor muzee din centrul Europei. O brăţară de aur din epoca bronzului de la Acâş, descoperită în 1855, este la Muzeul din Viena, iar Muzeul Naţional Maghiar găzduieşte depozitele de bronzuri de la Domăneşti (I), Stâna, Cămin şi inventarul unui mormânt germanic din Apa. La muzeul din Cluj se află depozitul de bronzuri de la Lelei, iar la cel din Nyíregyháza, un alt depozit descoperit la Prilog. Tot la muzeul clujean au ajuns descoperirile rezultate din sondajele arheologice conduse de Márton Roska în anul 1928, în aşezările paleolitice de la Bixad. Vestigiile descoperite în cursul primei săpături arheologice sistematice de pe raza judeţului, cea de la cetatea de la pământ Boineşti-Cefafe condusă de către József Mihalik şi desfăşurată în anul 1892, au ajuns la colecţia liceului din Vinogradov, pe teritoriul Ucrainei de azi. După al doilea război mondial, în perioada reorganizării administrativ-teritoriale, activităţile arheologice de pe teritoriul judeţului actual au fost administrate de Muzeul Regional Maramureş, din Baia Mare. Colecţiile mai vechi de pe raza judeţului au fost reunite, depozitate şi expuse la muzeul orăşenesc din Satu Mare, amplasat în două încăperi la „Casa cu ceas electric.” în lipsa specialiştilor locali, în derularea cercetărilor din primii ani de după război s-au implicat mai multe instituţii de profil din ţară. Primele săpături după război, la Pir-Cetete (anii 1953-1954), s-au desfăşurat sub egida Muzeului din Sfântu Gheorghe, fiind conduse de Zoltán Székely. Institutul de Arheologie al Academiei din Bucureşti a desfăşurat săpături arheologice în aşezările paleolitice de la Bixad şi Boineşti în anul 1957. Ele au fost conduse de C. Ş. Nicolaescu Plopşor, continuate şi extinse de Maria Bitiri între anii 1963-1969, în hotarele localităţilor Boineşti, Remetea Oaşului, Călineşti-Oaş, Medieş Vii, Oraşul Nou, Turulung Vii. Tot această instituţie a iniţiat cercetări în aşezările neolitice din hotarele localităţilor Ciumeşti şi Berea, conduse de Eugen Comşa şi Alexandru Păunescu între anii 1961-1963, iar Vlad Zirra a desfăşurat cercetări arheologice la necropolele şi aşezările celtice din Sanislău, Dindeşti şi Ciumeşti între anii 1962- 1967. Institutul de Arheologie al Academiei din Cluj s-a implicat în cercetări arheologice de pe teritoriul judeţului prin specialiştii loan Glodariu, Hadrian Daicoviciu, Ion Horaţiu Crişan şi Mircea Rusu între anii 1966-1967, cercetând situri cu mai multe nivele cronologice în hotarele localităţilor Culciu Mare, Medieşu Aurit, Ciumeşti şi Berea. De asemenea, Sever Dumitraşcu de la Institutul Pedagogic din Oradea a lucrat în anii 1960 în hotarele localităţilor Unimăt, Medieşu Aurit şi Potău. Descoperirile rezultate din aceste cercetări nu au rămas în patrimoniul judeţului, fie au 9
