Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Istoricul colecţtiei de arheologie din Muzeul Judeţean Satu Mare
ajuns la muzeul regional din Baia Mare, fie au fost înglobate în colecţiile instituţiilor organizatoare de cercetări. în anul 1958 muzeul orăşenesc Satu Mare a fost reorganizat în muzeu raional, paralel cu înfiinţarea muzeului similar la Cărei. După reorganizarea judeţelor în 1968 a fost format Muzeul Judeţean Satu Mare, din acel moment descoperirile provenite din judeţ au intrat deja în patrimoniul local, la sediile din Satu Mare sau din Cărei, în anii 1960, au fost angajaţi specialiştii Tiberiu Bader la Satu Mare şi János Németi la Cărei, iar mai târziu Gheorghe Lazin şi Neţa Iercoşan. Această generaţie de arheologi a reorganizat colecţiile arheologice din Satu Mare şi Cărei, reuşind să le îmbogăţească prin numeroase cercetări sistematice, dar mai ales printr-o activitate intensă de salvare a descoperirilor întâmplătoare. Ei au executat mai multe săpături arheologice, printre care le amintim pe cele din aşezările din epoca neolitică de la Tăşnad-Sere, zona Homoroadelor, Pişcolt; din epoca bronzului de la Culciu Mare- Sub Grădini, Cehăluţ-TeZe/c, Boineşti-Bélavára, Tiream-Kendereshalom; din perioada hallstattiană cimitirul de la Sanislău; necropola celtică de la Pişcolt; din epoca dacică de la Acâş- Râtul lui Maitini, din epoca romană de la Medieşu Aurit-Şuculeu, Lazuri-Râtul lui Béla; din epoca medievală cetăţile de la Crucişor-Dealul Pintii şi Tămăşeni. La săpăturile din aşezarea din epoca bronzului de la Carei- Bobald s-a implicat în anii 1980 şi Institutul Român de Tracologie, cercetările fiind conduse de Petre Roman. Specialiştii au fost implicaţi în mai multe cercetări de salvare a patrimoniului arheologic, cauzate de distrugerea pronunţată a siturilor datorită mecanizării agriculturii, exploatării accentuate a carierelor de nisip şi, mai ales, a numeroaselor lucrări de îndiguire sau desecare. Tot în această perioadă au fost recuperate un număr mare de piese apărute în urma descoperirilor accidentale: tezaure monetare (Turulung, Ghirişa, Hotoan I—III) sau depozite de bronzuri (Vetiş, Domăneşti II, Sărvăzel, Căpleni etc.) Colecţia arheologică a judeţului a fost îmbogăţită şi pe calea achiziţiilor. Un număr de cca. 20.000 de piese, adunate de preotul reformat Gyula Kovács din hotarele localităţilor Berea, Ciumeşti, Foieni şi Sanislău au fost cumpărate între anii 1961-1977 şi depozitate la muzeele din Baia Mare, Cărei şi Satu Mare. După schimbările politice din 1989 cercetările arheologice din judeţul Satu Mare au luat un nou avânt. A fost continuată colaborarea cu Institutul Român de Tracologie şi a fost cooptat în cercetări Institutul de Arheologie al Academiei Române din Cluj-Napoca. De asemenea, au fost dezvoltate relaţii transfrontaliere de bună colaborare cu Muzeul din Nyíregyháza şi cu Universitatea din Ujgorod. Au fost reluate cercetările sistematice de la Cărei-Bobald, Lazuri-Lwfri Tag şi Medieşu Aurit-Şuculeu. începând cu anii 1990, colectivul de arheologi a Muzeului Judeţean Satu Mare a fost treptat întinerit. Din aceşti ani, odată cu crearea cadrului legislativ favorabil şi odată cu creşterea investiţiilor, muzeul şi-a reasumat rolul de a salva vestigiile afectate de diferite construcţii, descoperirile rezultate îmbogăţind patrimoniul arheologic al judeţului. Arheologii sătmăreni au executat săpături de salvare cu ocazia modernizării drumului naţional Petea-Cluj Napoca, a construirii punctelor de trecere a frontierei de la Urziceni, Petea şi Halmeu, a montării conductelor de gaz Halmeu-Medieşu Aurit-Tăşnad, sau a fibrelor optice în sudul judeţului. Lucrările de salvare continuă aproape în permanenţă la modernizarea ştrandului din Tăşnad şi la construcţiile din oraşul Satu Mare. în această perioadă au fost achiziţionate sau recuperate tezaurul monetar de la Tămăşeni şi depozitele de bronzuri de la Pir, Giorocuta şi Tiream. îmbogăţirea cantitativă şi calitativă a colecţiei de arheologie a Muzeului Judeţean Satu Mare a impus aplicarea tehnicilor moderne de prelucrare, precum şi reconceperea modalităţilor de prezentare şi valorificare a patrimoniului, în acest sens, în decembrie 2002 a fost vernisată expoziţia arheologică de bază, intitulată: „Priviri în trecut. Vechi civilizaţii pe teritoriul Sătmarului.” Scopurile reorganizării expoziţiei au fost acelea de a prezenta intr-un mod atractiv moştenirea arheologică sătmăreană şi de a atrage atenţia publicului vizitator asupra necesităţii şi importanţei salvării acestui patrimoniu. 10
