Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Neoliticul şi eneoliticul
culturale noi, pe teritorii întinse. Acest fenomen constituie de fapt începutul procesului de indo-europenizare. Este o epocă în care, pe lângă utilizarea cu precădere a pietrei, apar şi obiecte confecţionate din aramă. în această perioadă, pe teritoriul judeţului se manifestă cultura Tiszapolgăr şi cultura Bodrogkeresztúr (nr. cat. 50-60), culturi care fac parte din civilizaţiile mari ale epocii eneolitice din Bazinul Tisei Superioare. Primele materiale eneolitice apar în colecţia Kovács pe baza căreia s-au făcut o serie de cercetări în zona Ciumeşti - Berea în anii 1960. Paralel cu acestea, Tiberiu Bader a realizat o serie de sondaje în zona Homoroade în anul 1968, descoperind o importantă aşezare din cultura Tiszapolgăr. în anii 1990, Neţa Iercoşan realizează o serie de săpături arheologice la Cărei-Cozard, Dumbrava-La Cosma, Vezendiu-Drumul Tireamului. în această epocă se practică inhumaţia, defunctul fiind aşezat în poziţie chircită, orientat E-V, culcat pe partea stângă sau dreaptă, cu capul orientat spre V sau E. La Urziceni-Vamă au fost descoperite 40 astfel de morminte, fiind cea mai mare necropolă din cultura Bodrogkeresztúr din România cunoscută până în prezent, iar la Cămin- Podul Crasnei au fost cercetate nouă morminte (nr. cat. 53-58). Se pare că poziţionarea defunctului pe o parte sau alta este determinată de sexul defunctului, respectiv femeile sunt chircite pe partea stângă iar bărbaţii pe partea dreaptă. Diferenţele dintre sexe continuă şi în ceea ce priveşte inventarul funerar. în mormintele de femei numărul vaselor este mai mare (6-7 vase), fiind aşezate de jur-împrejurul mortului, iar în zona bazinului se găsesc în multe cazuri şiraguri de mărgele de scoică, probabil utilizate la ornamentarea vestimentaţiei. La bărbaţi numărul de vase este semnificativ mai mic, 1-2 vase, poziţionate de regulă în zona picioarelor, alături de care se găsesc unelte de piatră sau cupru, respectiv vârfuri de săgeţi, cuţite, răzuitoare, străpungătoare. Numărul şi corelaţia mormintelor în necropolă este semnificativă pentru statutul social şi pentru locul indivi34 dului în societate. Cimitirele sunt de regulă de dimensiuni medii, cca, 50 de morminte, fiind poziţionate în zone joase, mlăştinoase sau pe grinduri puţin înalte, neinundabile, înhumaţii se află poziţionaţi la mică adâncime, până la 50 de cm. Este de remarcat că mormintele sunt dispuse în şiruri, fără ca acestea să se suprapună ori să se intersecteze, fapt ce relevă că înmormântările se fac într-o perioadă scurtă de timp şi sunt marcate printr-un semn tombal. în această perioadă se generalizează piesele de cupru, cunoscându-se o înflorire a metalurgiei cuprului. Fiind un metal rar, cuprul se utilizează cu precădere pentru piese de podoabă sau de prestigiu, fiind descoperite puţine piese pentru care se poate presupune un caracter utilitar. Cele mai multe piese de cupru descoperite le constituie topoarele de diverse tipuri, topoarele-dălţi, cuţitele. Astfel de descoperiri avem preponderent în necropolele de la Urziceni-Vamă, Cămin-Podul Crasnei, Ciumeşti, Hotoan, în inventarul funerar al mormintelor. Tot ca inventar funerar sunt descoperite ace, străpungătoare, podoabe de cupru, mărgele. Prelucrarea aurului în această perioadă este reprezentată pe teritoriul judeţului nostru prin două piese de podoabă, ambele găsite ca inventar funerar în cadrul unor morminte de femei. Prima piesă o reprezintă podoaba de păr, frumos ornamentată, descoperită în M6 de la Cămin-Podul Crasnei (nr. cat. 60). Cea de-a doua piesă reprezintă tot o podoabă de păr, de formă conică, descoperită la Urziceni- Vamă în M29 (nr. cat. 59). Piesele sunt realizate din foiţă de aur, prin batere.
