Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)

Neoliticul şi eneoliticul

Descoperiri din epoca cneolitică şi perioada de tranziţie la epoca bronzului

lelőhelyek a rézkorból és a bronzkor átmeneti korából Sites oh the Encolitithic and the Transition to the Bronze Age

epoca cneolitică /rézkor

perioada de tranziţie/ átmeneti kor

I. Andiid. 2. Apa; 3. Acâş; 4. Blaja; 5.. Berea;6. Berveni; 7. Cáréi; 8. Cămin; 9. Căpleni; 10. Cehălut;

II. Ciumcşti; 12. Dindcşti; 13. Dumbrava; 14 Foicni; 15. Ghcnci; 16. Homorodu dc Sus; 17. Hotoan; 18. Irina. 19. Lelei; 2Ü Lucăceni;21. Moftinu Mic;22 Piru Nou;23. Pişcolt;24. Portiţa;

25 Sanislău; 26,Supuru de Jos, 27. Tiream; 28 Unimăt; 29. Urziceni; 30. Vezendiu

din vase mari şi este „acoperit” tot cu fragmente ceramice. Depunerea sau acoperirea rituală se leagă de ideea genezei cosmice a omului. Ideea este întâlnită în multe mitologii, naşterea omului din pământ şi întoarcerea lui tot acolo. Tot în acest sens menţionăm câteva expresii din mitologia funerară aflate şi acum în circulaţie: „din pământ vii şi în pământ te întorci”, „s-a făcut oale şi ulcele”; în unele zone se practică şi spargerea rituală a vaselor. Unele morminte pot fi interpretate ca o precauţie împotriva eventualei întoarceri a defunctului între cei vii; în aceste cazuri, defunctul era aşezat în poziţie ghemuită, şi poate, legat cu sfoară. în alte

cazuri această poziţie trebuie pusă în legătură cu speranţa unei renaşteri, aspect simbolizat şi de aşezarea defunctului în poziţie fetală.

Epoca eneolitică se manifestă în perioada 4500-3500 a. Chr. şi reprezintă o etapă istorică relativ frământată şi complexă, atât datorită fenomenelor economice şi sociale noi generate de apariţia şi dezvoltarea metalurgiei aramei, cât şi a influenţelor etno-culturale sudice şi răsăritene. Astfel, în locul marilor comunităţi agricole stabile specifice epocii neolitice târzii, se produce o fragmentare culturală zonală, care va duce la apariţia unor cercuri şi orizonturi

33