Liviu, Marta - Szőcs Péter Levente (szerk.): Catalogul colecţtiei de archeologie (Satu Mare, 2007)
Paleoliticul şi mezoliticul
Descoperiri din paleolitic şi mezolitic Lelőhelyek a paleolitikumból és a mezolitikumból Sites from the Paleolithic and Mezolithic Paleoliticul mijlociu - Középső paleolitikum ■ Paleoliticul mijlociu - Felsőpaleolitikum I Mezoliticul - Mezolitikum 1. Bixad; 2. Boineşti; 3. Călineşti Oaş; 4. Ciunteşti; 5. Gherţa Mică; 6. Lechinţa; 7. Oraşu Nou; 8. Racşa; Q RpmptM Oflailni- 10 Târcnlt* 11 Tiimlnna Vii 40.000 şi 30.000 ani înainte de prezent. Următoarele două etape aparţin paleoliticului superior (cca. 30.000 - 10.000 ani înainte de prezent), majoritatea siturilor descoperite în Oaş fiind datate în această perioadă. în lipsa descoperirilor de oase umane este dificil de spus cine sunt oamenii care au populat regiunea Oaşului la finele paleoliticului mijlociu. Este posibil să fie ultimii oameni de Neanderthal, sau chiar primii oameni moderni, sosiţi prin Balcani, dinspre Orientul Apropiat. Cu siguranţă însă, populaţiile din paleoliticul superior aparţin oamenilor moderni (Homo sapiens sapiens), adică strămoşilor noştri direcţi. Modul de viaţă al populaţiilor paleolitice (în special al celor din paleoliticul superior) este reconstituit atât pe baza săpăturilor arheologice, cât şi prin compararea cu societăţile de vânători-culegători din zilele noastre. Comunităţile paleolitice erau probabil mici grupuri nomade care se stabileau periodic în diferite locuri, importante pentru una sau alta din activităţile principale ale grupurilor. Hrana era obţinută prin vânarea animalelor sălbatice şi culesul plantelor şi a animalelor mici (de aici denumirea de vânători-culegători dată acestor populaţii). Astfel, nu poate fi întâmplător faptul că dealuri precum cele de la Boineşti şi Remetea Oaşului au fost intens locuite în toate cele trei 24
