Szőcs Péter Levente (szerk.): Călătorii peste granită de la Szabolcs la Carei (Satu Mare, 2011)
Berea - Bere
pe vatra unor aşezări umane din epoca bronzului. Mai importante sunt însă necropolele celtice din epoca fierului. In anii 1960, într-un mormânt princiar celtic a fost descoperit un coif de fier decorat cu o pasăre de pradă din acelaşi material, artefact extrem de rar pe plan mondial (originalul a fost transportat la Bucureşti, o copie se află expusă în secţia de arheologie a Muzeului Judeţean Satu Mare). Săpăturile arheologice au scos la iveală mai multe morminte celtice, precum şi vestigiile unei aşezări. Ciumeştiul a fost atestat documentar pentru prima dată în 1306. A făcut parte din domeniul neamului Kaplony, iar ulterior din proprietatea descendenţilor acestui neam, familia Csomaközy. Pe lângă ei, au mai posedat teritorii importante în localitate familiile înrudite: Károlyi, Vetési şi Bagosi. După stingerea familiei Csomaközy, în 1768 domeniile din localitate au revenit familiei Mészáros, care a încurajat colonizarea populaţiei şvăbeşti. La începutul secolului XX, cei mai importanţi proprietari au fost conţii Dégenfeld. în anul 1945, Ciumeştiul a suferit din cauza deportării locuitorilor de origine germană: aproape 150 de şvabi au fost atunci transportaţi în lagărele de muncă din URSS. Biserica reformată (iniţial romano-catolică) este cea mai veche clădire a satului. A fost construită în secolul al XV- lea, în stil gotic, fără tum, iar clopotniţa din lemn a fost ridicată în secolul al XIX-lea. Clădirea nu mai este folosită şi se află într-o stare de degradare accentuată. Puţinii credincioşi calvini din sat frecventează biserica din satul apropiat, Berea. Biserica ortodoxă, închinată Sf. Arhangheli Mihail şi Gavril, a fost construită în anul 1794 şi funcţionează ca filie a parohiei din Horea. Cea romano-catolică, dedicată Sf. Rege Ştefan, care beneficiază la ora actuală de cea mai numeroasă congregaţie, a fost ridicată între anii 1854-1856. Satul mai are două capele romano-catolice aflate în cele două cimitire, una închinată Preafericitei Fecioare, iar cealaltă Sf. Ignaţiu de Loyola. BEREA Localitatea Berea este menţionată în documente încă din anul 1204. Cel mai important reper turistic al satului este biserica reformată, de origine medievală, care a suferit mai multe transformări de-a lungul timpului. Cu ocazia lucrărilor de renovare din 1993, aici s-au descoperit singurele două fragmente de frescă medievală din judeţ. Primul fragment, mai recent, este de fapt o inscripţie care informează despre renovarea din 1766. Celălalt, mai vechi, se află tot pe peretele 52 Mészáros család kapja meg. Az ő nevükhöz fűződik a svábok betelepítése. A 19-20. század legjelentősebb birtokosai a Degenfeldek voltak. Mint a többi sváb települést, Csomaközt is érintette az 1945-ös sváb deportálás, melynek során másfélszáz itteni lakost hurcoltak Szovjetunióba, közülük többen nem térhettek vissza. Több évszázados történelmének néma ismerője református temploma, mely hajdan a katolikusoké volt. A 15. századi gótikus építménynek tornya nincs, 19. században épült fa haranglába előcsarnokként is szolgál. A hívek megfogyatkozása miatt nincs használatban, állaga romlik. A kevés számú református hívő a szomszédos falu, Bere templomát használja. Ortodox templomát 1794-ben építették, Szent Mihály és Gábor arkangyalok tiszteletére szentelték fel. Napjainkban Horea (Karulypuszta) parókiájának filiája. Római katolikus gyülekezete a legnépesebb, temploma 1854- 1856 között épült, Szent István király tiszteletére szentelték fel. A két temetőben egy-egy római katolikus kápolna áll, egyiket a Boldogságos Szűz, másikat Loyolai Szent Ignác tiszteletére szentelték. BERE A ma már alig kétszáz lakosú települést első ízben 1204-ben említik. A kicsiny falu érdekessége jelentős Fresce medievale din biserica reformată Berea Középkori freskók a béréi református templomból Medieval frescoes in the Calvinist Church of Berea Mittelalterliche Wandmalerei aus reformierter Kirche
