Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Augustin Ţărău

Săpânţa64, a fost nevoit să fugă în codri, fiindu-i viaţa ameninţată de bolşevicii maghiari pentru că a participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia. A stat pribeag vreme de şapte săptămâni prin păduri65, iar protopopul greco-catolic Petru Salca, din Giuleşti66, a fost bătut la finele anului 1918 de cazacii bolşevizaţi, iar apoi de unguri pentru atitudinea sa naţionalistă67. Deşi la începutul lunii noiembrie 1918 sunt desemnaţi şi comandanţii secţiilor gărzilor naţionale române din comitatul Aradului68, în fruntea comitatului a fost instalat comisarul guvernamental Várjássy Lajos, care a ignorat unirea Transilvaniei cu România, hotărâtă de delegaţiile româneşti la Alba Iulia, iar măsurile punitive împotriva românilor arădeni s-au intensificat mai ales după 11 decembrie 1918, când în oraş au staţionat pentru câteva zile trupele germane ale mareşalului Mackensen, aflate în drum spre Germania. Acestea au vândut o parte din armamentul lor ungurilor din urbe, iar pe 18 decembrie naţionaliştii maghiari au organizat o chermeză la Palatul Culturii în cinstea oaspeţilor germani. Convins să nu cedeze puterea în mâinile structurilor administrative româneşti, comisarul guvernamental a solicitat suplimentarea efectivelor jandarmeriei locale cu jandarmi aduşi de la Oraviţa, apoi numărul militar a sporit odată cu revenirea în Cetatea Aradului a trei regimente maghiare de husari. Aceştia au depus jurământul de credinţă pentru noua Ungarie pe 20 decembrie. într-un asemenea context nefavorabil s-a desfăşurat turneul generalului Berthelot în părţile apusene ale Transilvaniei.

Venind de la Orşova, generalul Berthelot a făcut un prim popas la Caransebeş, în 26 decembrie 1918. Autorităţile militare sârbeşti, de ocupaţie de aici, au făcut tot ce le-a stat în putinţă pentru a zădărnici manifestaţiile de simpatie şi dragoste plănuite de români în cinstea înaltului ofiţer francez, urmărind totodată să-şi disimuleze atitudinea de forţă aşezată în Banat cu intenţia vădită de împământenire, pe care o afişaseră până atunci. în cadrul acestei strategii s-a înscris şi îngrădirea accesului fruntaşilor CNR la alocuţiunile pe care le plănuiseră, singurul orator agreat de sârbi fiind episcopul ortodox Miron Cristea, după cum şi programul coral pregătit de profesorul Sava Golumba, care a fost limitat doar la trei cântece patriotice româneşti. Puterea brahială străină nu a putut stăvili însă însufleţirea maselor de ţărani veniţi la gară din satele mărginaşe Caransebeşului, a căror entuziasm l-a sensibilizat intr-atât pe emisarul francez încât acesta a coborât şi s-a amestecat printre mulţime, a strâns mâinile ţăranilor şi le-a vorbit69.

Vizita a fost scurtă, programul prestabilit reclama ajungerea în timp optim la Lugoj, aşa că trenul s-a pus în mişcare în ritmurile „Marseiezei”, până s-a pierdut în zare. Oricum, repercusiunile n-au întârziat să-şi facă simţită prezenţa. Episcopul Cristea, protopopul Ghidiu, maiorul Târziu, şi alţi membrii ai CNR, au fost chemaţi la Comandamentul militar sârbesc spre a da seamă pentru deficitul de autoritate dovedit în strunirea mulţimii ţărăneşti70.

în după amiaza aceleaşi zile, CNR din Lugoj primeşte o telegramă expediată de la Sibiu de Consiliul Dirigent prin care fruntaşii acestuia erau înştiinţaţi că generalul Berthelot

64 Săpânţa (în ungureşte Szaplonca), comună în judeţul Maramureş - n.n. A.Ţ.

65 Grigore N. Popescu, Op. cit., p. 185.

“ Giuleşti (în ungureşte Máragyulafalva), comună în judeţul Maramureş, alcătuită din localităţile Giuleşti, Berbeşti, Fereşti şi Mănăstirea - n.n. A.Ţ.

67 Grigore N. Popescu, Op. cit., p. 254.

68 Aceştia au fost: în Arad - căpitanul Moise Rişcuţia, în Pecica - locotenentul Virgil Ciocan, în Nădlac - sublocotenentul George Ardelean, în Aletea - sublocotenentul Ionel Capră, în Chişineu-Criş - locotenentul Adrian Popescu, în Şiria - locotenentul Ştefan Peneş, în Ineu - voluntarul dr. Silviu Păşcuţiu, în Târnova - stegarul Petru Petrică, în Sebiş - locotenentul Ştefan Neamţ, în Hălmagiu - dr. loan Suciu, în Baia de Criş - căpitanul dr. Nerva Oncu, în Lipova - locotenentul Teodor Roxin, în Radna - caporalul dr. Eugen Beleş, în Aradu Nou - căpitan dr. Aurel Crişan. Maria Alexandra Pantea, Aradul intre Marea Unire şi extinderea suveranităţii statului român asupra lui, în „Studii şi Comunicări din Banat-Crişana”, voi. VII, „Vasile Goldiş” University Press, Arad, 2010, pp. 338-339.

69 Românul, nr. 40 din 16/29 decembrie 1918, Arad, p. 3

70 Ibidem.

91