Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

urmează să sosească în oraşul lor şi că va zăbovi aici vreme de un ceas spre a sta de vorbă cu autorităţile locului.

întârzierea de vreo patru ore a trenului, va da răgaz gazdelor să se pregătească cum se cuvine pentru primirea însemnatului oaspete şi totodată pentru mobilizarea suflării româneşti a oraşului şi satelor din împrejurimi aşa încât, pe la ora 8, când garnitura a tras la peron, gara vuia de forfota mulţimii entuziaste, estimată cam la 11 mii de suflete, „de care Lugojul, de la întemeierea lui, nu a avut parte şi poate nici nu va avea decât la intrarea lui Mihaiu Viteazu al II-lea” - după cum se va exprima un jurnalist prezent la eveniment71.

Ceremonialul de întâmpinarea a fost la rândul său unul regal. Corul studenţilor români a cântat în franceză „Marseieza”, profesorul Ion Vidu a compus special pentru oaspetele francez cântarea „Bine-aţi venit!”, a cărei audiţie l-a emoţionat până la lacrimi pe general, iar în numele românilor bănăţeni l-au salutat, tot în franceză, episcopul greco-catolic Valeriu Traian Frenţiu şi avocatul Coriolan Brediceanu, fruntaş al CNR. La uralele mulţimii „Să trăiască!”, Berthelot a răspuns cu „Să trăiască România Mare împreună cu Banatul!”, precizarea din finalul urării având darul să amplifice şi mai mult starea de exaltare patriotică atinsă de mulţime, în vreme ce reprezentanţii minorităţii maghiare părăseau peronul gării72.

Pe 27 decembrie 1918, generalul Berthelot se va vedea cu emisarul Franţei din Timişoara, generalul Jouinot-Gambeta, care nu se afla în subordinea sa, adică a comandamentului „Armatei de la Dunăre”, ci în subordinea generalului Henrys, comandantul „Armatei franceze din Orient”, având cartierul general la Belgrad. A doua zi vor lua prânzul împreună în trenul său special, invitat fiind şi generalul sârb Djordjevic73. Formal, între părţile Transilvaniei şi cele ale Banatului se înfiinţase o zonă tampon, controlată de francezi, menită să împiedice fricţiunile ce ar fi putut să se dezvolte între sârbi şi români pe fondul tensiunii dintre cele două părţi.

La Seghedin, generalul Berthelot a ajuns în după amiaza zilei de 28 decembrie 1918, în jurul orelor 5-6. Aici avea în plan să-l întâlnească pe Ion Erdélyi, ministrul plenipotenţiar al Consiliului Dirigent la Budapesta şi totodată ataşat militar al României pe lângă Misiunea Franceză din Budapesta, alături de membrii delegaţiei conduse de acesta. Spre deosebire de celelalte oraşe în care s-a oprit, aici generalul nu s-a bucurat de vreun protocol, lipsa acestuia fiind explicată de ministrul român prin prisma intransigenţei manifestate de administraţia militară sârbească de ocupaţie faţă de orice manifestare de afirmare naţională a românilor locuitori pe acele meleaguri. „Domnule comandant! Ar fi venit în persoană reprezentanţii poporului român din jurul acesta, dar n-au putut, căci armata asediatoare sârbească face imposibil orişice manifestare, aşa încât astăzi nu permite nici preoţilor ca în biserici să ţină predici credincioşilor lor. A împiedicat în modul acesta poporul român din jur să-şi depună omagiile sale. Am venit deci eu să împlinesc dorinţa lor” - a ţinut să sublinieze Ion Erdélyi74.

Apoi diplomatul român a urcat în vagon şi, în cupeul generalului, a discutat cu acesta vreme de trei sferturi de oră, „între patru ochi”, despre relaţiile dintre românii şi maghiarii trăitori în zonă. La încheierea întrevederii, înaltul ofiţer i-a salutat pe ceilalţi membri ai delegaţiei, care-1 aşteptau intr-un alt cupeu, după care l-a primit pe prinţul Hohenlohe, reprezentantul delegaţiei maghiare. Mai târziu Erdélyi a fost invitat de general să cineze împreună, iar la ora 23 s-au despărţit, Berthelot urmând să ajungă dimineaţa la Arad75.

Fruntaşii CNR din Arad se aşteptau ca trenul generalului să sosească în oraşul lor în jurul orelor 7-8 ale dimineţii de 29 decembrie 1918, dar pe la ora 11 din noapte au primit vestea

71 Idem, nr. 41 din 16/29 decembrie 1918, Arad, pp. 1-2.

72 Ibidem.

"Generalul Henryi Berthelot, Jurnal şi corespondenţă. 1916-1919, Cluj, 2000, p. 334. Apud: Ionela Moscovici, Banatul în aşteptarea păcii. Premisele unei misiuni franceze, în Analele Banatului, voi. XVIII, Ed. Mega, Cluj-Napoca, 2001, p. 244.

74 Românul, nr. 43 din 20 decembrie 1918/2 ianuarie 1919, Arad, p. 2

75 Ibidem.

Turneul generalului Berthelot în comitatele din vestul României în comitatele din vestul României

92