Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Turneul generalului Berthelot în comitatele din vestul României in comitatele din vestul României

solicitat intervenţia militară, minţind că în comună s-a declanşat revoluţia. A doua zi a sosit de la Bocşa Montană49 un escadron sârbesc, a dezarmat şi maltratat gardiştii români, iar apoi i-au luat pe cei trei fruntaşi şi i-au închis în arestul din Bocşa, unde i-au bătut şi interogat. După cinci zile i-au transferat în arestul din Timişoara, după alte trei zile în cel de la Vârşeţ50, ca pe 11 decembrie 1918 să fie internaţi în lagărul cazărmii „Cneazul Lazăr” din Belgrad. De aici au fost eliberaţi abia pe 28 ianuarie 191951. Preotul Aurel Bota, din Jamu Mic52, a fost închis de sârbi vreme de patru luni la Vârşeţ53. Tot din Caras, preotul ortodox Emanuil Ciulei, din Oraviţa, a fost arestat de autorităţile sârbeşti şi închis în arestul primăriei comunei Ciuchici54. A reuşit să evadeze cu complicitatea unor enoriaşi care au venit să-l viziteze. Aceştia i-au procurat haine ţărăneşti, spre a nu fi recunoscut, şi împreună cu ei a ieşit din incinta primăriei înşelând vigilenţa gardienilor sârbi. S-a ascuns o vreme în comuna Ilidia, apoi în Bozovici55, de unde s-a reîntors acasă odată cu armatele române56. Parohul din Măru57, preotul George Popovici, a intrat în atenţia serviciilor maghiare de siguranţă din anul 1916, casa i-a fost percheziţionată în mai multe rânduri, bănuit fiind că spionează pentru România. După Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, sătenii l-au alungat pe vechiul primar, Fischl Geza, care le făcuse multe necazuri în trecut, însă subprefectul Aurel Isckutz a solicitat intervenţia armată împotriva localnicilor. Aşa că, de la Caransebeş au sosit în comună 40 de soldaţi sârbi şi 20 de jandarmi unguri. Primul dintre cei arestaţi a fost preotul, căruia i s-au adus învinuirile de a fi arborat drapele româneşti pe clădirea bisericii şi pe cea a şcolii, de a fi participat la Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia şi de a fi îndemnat sătenii la rebeliune. După ce a fost ameninţat cu moartea, el şi alţi consăteni s-au refugiat la Băuţar58, unde intraseră trupele române. S-au putut întoarce la casele lor de abia după zece luni, când au reuşit să stea de vorbă cu regele Ferdinand la Békéscsaba şi i-au cerut să integreze şi Banatul în hotarele României59. Preotul Serafim Băian, din Margina (Timiş)60, a fost implicat într-o reţea de spionaj în slujba României. în 1918 el a fost arestat şi încarcerat la Seghedin, după ce la Viena a fost arestat şi interogat studentul Alexandru Iorga, un protejat al episcopului ortodox al Caransebeşului, Miron Cristea, asupra căruia s-au găsit fotografii şi schiţe ale unor obiective militare austro-ungare din Banat61. Tot în Timiş, preotul ortodox Romul Raţiu, din Dubeşti62, a pătimit de pe urma bolşevicilor maghiari, care l-au bătut şi au pus la cale să-l omoare. A scăpat cu viaţă fiindcă-1 cunoştea pe unul dintre bolşevici şi a luat apoi calea codrilor63. în Maramureş, preotul greco-catolic Simeon Balea, din

49 Bocşa (în ungureşte Boksánbányá), oraş în judeţul Caraş-Severin născut prin fuziunea localităţilor Bocşa Română, Vasiova şi Bocşa Montană - n.n. A.Ţ.

50 Vârşeţ (în sârbă Bpmau,) al doilea oraş ca mărime din districtul Banatului de Sud, provincia Voivodina, Serbia - n.n. A.Ţ.

51 Grigore N. Popescu, Op. cit., p. 65

52 Jamu Mic (în sârbă Mali Zam) comună în districtul Banatului de Sud, provincia Voivodina, Serbia - n.n. A.Ţ.

53 Grigore N. Popescu, Op. cit., p. 67

54 Ciuchici, comună în judeţul Caraş-Severin, alcătuită din localităţi Ciuchici, Macovişte, Nicolinţ şi Petrilova - n.n. A.Ţ.

55 Bozovici, comună în judeţul Caraş-Severin, alcătuită din localităţile Bozovici, Poneasa, Prilipeţ şi Valea Minişului - n.n. A.Ţ.

56 Grigore N. Popescu, Op. cit., p. 66

57 Măru, sat aparţinător comunei Zăvoi, judeţul Caraş-Severin, alcătuită din localităţile Măru, 23 August, Măgura, Poiana Mărului, Valea Bistrei şi Voislova - n.n. A.Ţ.

58 Băuţar (în ungureşte Bócár, în germană Bautzen), comună azi în judeţul Caraş-Severin, alcătuită din localităţile Băuţar, Bucova, Cornişoru şi Preveciori - n.n. A.Ţ.

59 Grigore N. Popescu, Op. cit., pp. 257-259.

60Margina (în ungureşte Marzsina), comună azi în judeţul Timiş, alcătuită din localităţile Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi, Nemeşeşti, Sinteşti şi Zorani - n.n. A.Ţ.

61 Grigore N. Popescu, Op. cit., p. 256.

62 Dubeşti, sat aparţinător comunei Ohaba Lungă (în ungureşte Hosszúszabadi), azi în judeţul Timiş, alcătuită din localităţile Ohaba Lungă, Dubeşti, Ierşnic şi Ohaba Română - n.n. A.Ţ.

63 Grigore N. Popescu, Op. cit., p. 255.

90