Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Augustin Ţărău

prezente detaşamente militare maghiare. Cu numai două zile înainte de proclamarea Marii Uniri, ostaşii unguri le-au sechestrat sătenilor din Şuncuiuş (Bihor) animalele şi cerealele în contul pagubelor produse la prăvălia cooperativei Hangya”40 din localitate, în condiţiile în care nu se ştia cine au fost făptaşii furtului41, iar la Oradea, „nu se ştie cine”, a dat jos drapelul român, ce flutura alături de cel maghiar pe clădire Prefecturii, şi l-a rupt în bucăţi ziua în amiaza mare, deşi edificiul era păzit zi şi noapte42. în aceeaşi zi a pornit cu trenul către Alba Iulia delegaţia românilor bihoreni, ce însuma două sute de persoane, pe traseul oferi de inelul feroviar din răsăritul Ungariei, care lega apoi tentacular, pe calea ferată, Transilvania interioară, şi de la Békéscsaba, cele patru vagoane destinate lor s-au cuplat cu garnitura ce pornea pe valea Mureşului către vechea capitală a provinciei43. Ei au optat pentru acest traseu în special din motive de siguranţă, întrucât defileul Crişului Repede, până la Cluj, era împânzit cu trupe maghiare. Şi bine au procedat bihorenii, fiindcă numărul martirilor a sporit în ajunul Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia. Delegaţia comunei Iara44, în frunte cu loan Árion, din Agriş, se afla în trenul care ducea spre Alba Iulia şi alte delegaţii româneşti, când de la etajul superior al gării din Teiuş45 şi dintr-un tren blindat german staţionat acolo s-au deschis focuri încrucişate de mitraliere asupra garniturii feroviare în care se aflau fruntaşii comunelor româneşti. Alte surse plasează incidentul la podul de peste Mureş, la Mihalţ. Acestea se întâmplau pe 30 noiembrie 1918. Tirul a însoţit trenul în mişcare cale de doi kilometri, după care călătorii şi-au făcut bilanţul pierderilor şi au constatat moartea fruntaşului din Agriş, care a şi fost înmormântat pe 2 decembrie la Alba Iulia46.

Ostile actului unirii s-au dovedit şi autorităţile militare sârbeşti de ocupaţie din Banat. La 18 noiembrie 1918, preotul ortodox Coriolan I. Buracu, din Mehadia (Caras), întors din război, este ales preşedinte al Consiliului Naţional Român al plasei Mehadia, cu votul reprezentanţilor celor 35 de comune româneşti ce o alcătuiau, şi totodată comandant al gărzilor naţionale locale ale acestora. A întocmit liste cu semnăturile românilor din Banat pentru a dovedi voinţa locuitorilor ca provincia lor să se unească cu România şi a înmânat aceste documente generalului Berthelot, care pe 26 decembrie a poposit vremelnic în halta Mehadiei în periplul său prin comitatele româneşti de la marginea de vest a Ardealului. Acţiunea sa a fost taxată de comandamentul trupelor sârbeşti de ocupaţie, care au hotărât arestarea sa. Salvarea i-a venit de la un român timocean, soldat în armata sârbă, ce l-a informat imediat şi astfel a putut fugi în miez de noapte la Turnu Severin, unde s-a înrolat în armata română47. Pe 2 decembrie 1918, administraţia militară sârbească din Banat a ordonat arestarea fruntaşilor Comitetului Naţional Român din comuna Câlnic48 (Caras) sub motivul că aceştia ar fi provocat rebeliune în localitate. Au fost ridicaţi de la casele lor preotul ortodox Petru Ieremia, fiul acestuia, Nicolae Ieremia, pe atunci student teolog, şi învăţătorul Sofronie Andriţoiu, cei care la 1 decembrie, în cinstea Marii Uniri, au arborat tricolorul românesc pe halta din Câlnic. Delaţiunea a pornit de la frânarul Weber care, enervat de vederea drapelului românesc, a telefonat la Reşiţa şi a

40 „Furnica" - n.n. A.Ţ.

41 Din Biharia, în „Românul”, nr. 16, din 28 noiembrie 1918.

42 Învăţătură..., în „Românul”, nr. 40, din 28 decembrie 1918, p. 3.

43 Două sute de români bihoreni au plecat la Alba Iulia, în „Nagyváradi Napló”, nr. 265, din 30 noiembrie 1918.

44 Iara (în ungureşte Alsójára) comună în judeţul Cluj, alcătuită din localităţile Iara, Agriş, Borzeşti, Buru, Cacova Ierii, Făgetu Ierii, Lungeşti, Maşca, Măgura Ierii, Ocolişel, Surduc, Valea Agrişului şi Valea Vadului - n.n. A.Ţ.

45 Teiuş (în ungureşte Tövis, în germană Dornstadt) oraş în judeţul Alba, alcătuit din localităţile Teiuş, Beldiu, Căpud, Coşlariu Nou şi Peţelca - n.n. A.Ţ.

46 Dan Lungu, Uciderea lui loan Árion, „eroul martir al Unirii”, un caz neelucidat de 96 de ani, în „Ziarul Financiar”, din 1 decembrie 2014.

47 Grigore N. Popescu, Preoţimea română şi întregirea neamului. Temniţe şi lagăre, voi. II, Tipografia „Vremea”, Bucureşti, pp. 254-255.

48 Câlnic, azi suburbie a municipiului Reşiţa, judeţul Caraş-Severin - n.n. A.Ţ.

89