Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Augustin Ţărău

iar gărzilor naţionale să se supună ordinelor de dezarmare dispuse de comandamentul acestora, conform hotărârii Antantei27. Din păcate, prezenţa armatei sârbeşti în Banat, până la linia de demarcaţie a Mureşului, se va dovedi de rău augur pentru românii provinciei, pentru că guvernanţii de la Belgrad nutreau intenţii imperialiste în zonă. în acest sens, la începutul lunii noiembrie 1918 se va constitui la Arad Comitetul Popular Sârb, care va milita pentru alipirea teritoriului de valea Mureşului la statul sârb, opţiune încurajată şi de prezenţa armatei sârbeşti de ocupaţie în municipiului Arad28.

Tot atunci, „Marele Sfat al Naţiunii Române din Ungaria şi Transilvania”, care se îngrijea de pregătirea marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia, a dat publicităţii normele de alcătuire a delegaţiilor care se vor prezenta la importantul eveniment al românilor ardeleni. „La adunare vor lua parte: episcopii români, toţi protopopii în funcţiune ai celor două confesiuni româneşti, câte un exmis al fiecărui Consistor şi Capitlu, câte 2 exmişi ai societăţilor culturale, câte 2 exmişi din partea fiecării reuniuni femeieşti, de la fiecare şcoală secundară, institut teologic, pedagogic şi şcoală civilă câte 1 reprezentant, câte 2 delegaţi de la fiecare reuniune învăţătorească, garda naţională va fi reprezentată prin câte un ofiţer şi un soldat din fiecare secţiune comitatensă, câte 2 delegaţi de la fiecare reuniune de meseriaşi, delegaţii partidului social-democrat român, tinerimea universitară prin câte 2 exmişi, fiecare cerc electoral român va trimite 5 reprezentanţi”29 - se preciza în comunicat. în teritoriu, alături de activiştii Partidului Naţional Român, vor organiza întâlniri cu populaţia satelor româneşti şi activiştii Partidului Social-Democrat, care au ţinut discursuri şi au organizat comitete muncitoreşti la Vaşcău (Bihor), la Bocşa Română (Caras), în comunele arădene Pecica, Micălaca şi Vărsând30, precum şi la Arad şi Timişoara31.

Dar pe măsură ce se apropia sorocul marelui moment al unirii Transilvaniei cu România, în provincie creşteau ca număr şi intensitate abuzurile şi fărădelegile săvârşite de autorităţile civile şi militare maghiare. La Domaşnea (Caras), Consiliul Naţional Român local desfăşura o anchetă în legătură cu jafurile şi incendierile comise în comună de soldaţii maghiari ai Regimentului 5 Honvezi, din Seghedin32, de la Ilia Mureşană33 (Hunedoara) sosea vestea că soldaţii maghiari, veniţi cu un tren blindat, au încercat să oprească festivitatea de sfinţire a drapelelor naţionale româneşti34, iar din Lăpuş35 (Maramureş) venea ştirea în legătură cu atrocităţile şi asasinatele săvârşite de soldaţii maghiari ai detaşamentelor secuieşti cu ocazia adunării populare româneşti convocate în comună. „Părintele Ludu, protopopul, vorbeşte întâiul. El este cel primit şi ascultat cu lacrimi în ochi. Mii de glasuri strigau: Aşa să trăiască neamul nostru. Şi s-au înţeles, şi sufletele tuturor s-au umplut de bucurie mare... Dar, ochiul dracului pândeşte în umbră. Stegarii se prăbuşesc la pământ. Ţipete, vaiete şi mitraliere răpăiesc. Se prăbuşesc unii peste alţii, sânge pe piatra rece. Cad preoţi, cad învăţători, cad femei şi copii. Mor în marii zori ai luminii. Secuii s-au coborât din Băiuţ. Au ştiut de acea zi mare. Viermele părerii de rău le-a ros inima şi n-o puteau vindeca cu sângele vărsat nevinovat... Peste 40 (patruzeci) de morţi, mare parte din ei rostogoliţi în apa Lăpuşului, şi care acei mai bine de o sută de răniţi, se ridică umbra lui Vasile Filip” - relata mai târziu un martor ocular - „Om tânăr, român adevărat, ostaş

27 Protocol, în „Românul”, nr. 12, din 23 noiembrie 1918.

28 Ljubivoje Cerovic, Sârbii din Arad, în „Procese şi contexte social-identitare la minorităţile din România”, Ed. Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităţilor Naţionale, Cluj-Napoca, 2009, p. 359.

29 Adunare naţională, în „Biserica şi Şcoala”, nr. 46, din 24 noiembrie 1918, p. 3.

30 Vflrşand,sataparţinătorcomuneiPi7u(înungureşteNa^ype7),înjudeţul Arad, alcătuit dinsatelePiZu şi Vărşand-n.n. A.'Ţ.

31 Adunările poporale, în „Adevărul”, nr. 45, din 24 noiembrie 1918.

32 ANIC Bucureşti, fond Consiliul Naţional Român, Caransebeş, dosar 92/1918, f. 5.

33 Ilia (în ungureşte Marosillye), comună în judeţul Hunedoara, alcătuită azi din satele Ilia, Bacea, Brâznic, Brtea Mureşană, Cuieş, Dumbrăviţa, Săcămaş, Sârbi şi Valea Lungă - n.n. A.Ţ.

34 Sfinţire de steag, în „Românul”, nr. 31, din 17 decembrie 1918.

35 Lăpuş (în ungureşte Olăhlăpos), comună în judeţul Maramureş - n.n. A.Ţ.

87