Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Camelia David mate, unde s-au înregistrat numeroase căsătorii în timpul postului. Acestea au fost determinate de înţelegerea de care au dat dovadă preoţii reformaţi faţă de problemele comunităţii, adaptând sistemul religios la nevoile şi interesele oamenilor25. 3.3. Starea civilă a partenerilor Tabelul nr. 3: Structura căsătoriilor după starea civilă Starea civilă Parohia greco catolică Procentaj % Parohia romano catolică Procentaj % Parohia reformată Procentaj % Total Procentaj % Necăsătorit - necăsătorită 196 70,75 219 70,64 114 78,08 529 72,16 Văduv - necăsătorită 20 7,22 34 10,96 14 9,58 68 9,27 Văduv - văduvă 47 16,96 45 14,51 14 9,58 106 14,46 Necăsătorit - văduvă 14 5,05 12 3,87 4 2,73 30 4,09 TOTAL 277 100%310 100%146 100%733 100% Sursa: A.N.- B.J. SM, Colecţia Registre parohiale de stare civilă, dos.: 864, 870, 876, 877 O problemă importantă este şi analiza căsătoriilor în funcţie de starea civilă a partenerilor. Din tabelul nr. 3 putem observa ponderea ridicată a femeilor aflate la prima căsătorie şi anume 529, reprezentând 72,16 % din totalul căsătoriilor, acestea întemeindu-şi de la bază familia, nefiind obligate să grijească de copiii rezultaţi dintr-o altă căsătorie. Pe locul doi în totalul căsătoriilor se situează văduvii care se recăsătoresc. Cel mai tânăr cuplu de văduvi este format din Marton Mihály de 26 de ani şi Murin Ana de 19 ani, căsătoriţi în anul 1869, iar cel mai bătrân cuplu este format din Bakos Samuel de 63 de ani şi Szikely Zsuzsana de 49 de ani, care se căsătoresc în anul 1867. Recăsătoria era acceptată în condiţiile decesului unui partener, ca urmare moartea a devenit un factor determinant al căsătoriei26. Este ridicat numărul bărbaţilor văduvi care se recăsătoresc cu fete tinere, fără obligaţii, care puteau prelua problemele casei, inclusiv creşterea copiilor rămaşi orfani de mamă. Comunitatea rurală accepta ideea recăsătoriei la bărbaţi, deoarece aceştia nu putea ţine locul femeilor în activităţile cotidiene: bucătărie, spălat şi îngrijirea copiilor şi în acelaşi timp era necesar să nu neglijeze munca câmpului27. Putem exemplifica această situaţie prin cazul lui Lapka András, care rămâne la 27 de ani văduv cu doi copii mici (sub 2 ani) şi se recăsătoreşte după o lună de văduvie cu Tonya Maria de 16 ani, care va deveni mama celor doi copii ai soţului şi împreună vor mai avea patru copii. Cel mai tânăr văduv este Kurpe Iozsef de 24 de ani, care în anul 1881 se recăsătoreşte cu văduva Angi Lidia de 36 de ani. Văduvele se recăsătoresc mai greu, comunităţile rurale le acceptau mai greu, mai ales în condiţiile unei vârste înaintate. Pemeile rămase văduve nu mai sperau să se recăsătorească cu un june, deoarece bărbaţii care nu au mai fost căsătoriţi nu prea doreau o soţie cu copii. în acest caz, văduvele se orientau spre văduvi indiferent de vârsta lor, cum a fost cazul prezentat anterior. Au existat şi excepţii în care bărbaţi necăsătoriţi au acceptat văduve în condiţiile în care acestea erau tinere şi aveau o stare materială bună. Este cazul lui Angi András de 23 de ani, necăsătorit, care se va căsători în anul 1874 cu cea mai tânără văduvă şi anume Kurpe Iuliana de 20 de ani. Nevoia de a avea alături un partener cu care să împartă grijile, bucuriile şi necazurile vieţii, îi determina pe membrii comunităţii să facă compromisuri în ceea ce priveşte starea civilă a partenerului de căsătorie. 25 Apud, Sorina Paula Bolovan, op. cit., p. 111. 26 Apud Sorina Paula Bolovan, op. cit., p. 113. 27 Sorina Paula Bolovan, op. cit., p. 114. 77
