Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
3.4. Structura pe vârste a partenerilor Căsătoriile pot fi analizate şi în funcţie de vârsta partenerilor în momentul încheierii căsătoriei. Conform tradiţiei femeia trebuia să fie mai tânără decât bărbatul. Abateri de la această regulă au existat în toată Transilvania, chiar dacă au fost puţine, dar în momentul în care jocul intereselor materiale era puternic, se ajungea la încheierea unor mariaje în care femeia era mai în vârstă sau partenerii erau disproporţionaţi ca vârstă28 (cu diferenţe mari). Aşa este cazul lui Vida György de 58 de ani, văduv, care se căsătoreşte în anul 1887 cu văduva Hrehacs Ana de 33 de ani. în perioada analizată în satul Livada s-a respectat tradiţia, întâlnindu-se doar 40 de cazuri în care soţia este mai bătrână decât soţul şi 14 cazuri în care partenerii au aceeaşi vârstă. Diferenţele de vârstă dintre parteneri sunt cuprinse între un an şi 25 de ani, dar în majoritatea cazurilor partenerii au vârste apropiate. Vârsta medie la căsătorie a bărbaţilor era apropiată în cele trei parohii fiind de 27,24 ani la reformaţi, 28,7 ani la romano-catolici şi 28,93 ani la greco-catolici, bărbaţii căsătorindu-se între 18 şi 65 de ani. Cele mai numeroase căsătorii le-au realizat bărbaţii de 24 de ani, 120 de cazuri, urmaţi de bărbaţii de 25 de ani, 107 cazuri. Oricum vârsta propice pentru căsătorie în toate cele trei parohii, la bărbaţi era cuprinsă între 22 - 26 de ani la fel ca în toată Transilvania29. încheierea căsătoriilor la bărbaţi între aceste limite de vârstă, era cauzată de legea militară austriacă promulgată în anul 1858, prin care li se interzicea tinerilor sub 22 de ani să se căsătorească înainte de a fi participat de trei ori la tragerea la sorţi pentru serviciul militar (sub aceeaşi interdicţie erau şi tinerii care efectuau serviciul militar de opt ani)30. Pe măsură ce înaintăm în vârstă, numărul căsătoriilor se reduce, cele mai puţine fiind după vârsta de 50 de ani. în ceea ce priveşte vârsta la căsătorie a fetelor, aceasta era mai coborâtă decât a bărbaţilor, ele căsătorindu-se între 14 şi 65 de ani. Media vârstei este apropiată în cele trei parohii şi anume 21,5 ani la reformaţi, 21,94 ani la romano-catolici şi 23,86 ani la greco-catolici. Observăm că atât la femei cât şi la bărbaţi în parohia reformată media vârstei este cea mai coborâtă, iar în parohia greco-catolică media vârstei la căsătorie este cea mai ridicată. Vârsta propice pentru căsătorie a fetelor era cuprinsă între 18-22 ani. Cele mai numeroase căsătorii le-au realizat fetele de 20 de ani respectiv 120, urmate de fetele de 18 ani cu 110 căsătorii încheiate şi cele de 19 ani cu 95 căsătorii încheiate. Nu trebuie să uităm nici vârsta la căsătorie a văduvilor care varia de la o parohie la alta. în cazul văduvelor, vârsta recăsătoriei era cuprinsă între 20 şi 57 ani în parohia reformată, între 18 şi 59 de ani în parohia romano-catolică şi între 19 şi 60 de ani în parohia greco-catolică. în schimb văduvii se recăsătoreau între 24 şi 63 de ani la reformaţi, 23 şi 63 de ani la romano-catolici şi între 25 şi 65 de ani la greco-catolici. Observăm că şi în cazul recăsătoriei greco-catolicii au vârstele cele mai înaintate atât la bărbaţi cât şi la femei. Frica de singurătate şi de gura satului determină membrii comunităţii să se căsătorească, indiferent de vârsta sau statutul social pe care-1 aveau, pentru fiecare june sau văduv se găsea câte o jumătate cu care să-şi împartă restul zilelor. Evoluţia şi structura căsătoriilor în Livada (judeţul Satu Mare) între anii 1867 - 1906 3.5. Căsătorii mixte Tabelul nr. 4: Structura populaţiei din Livada după etnie în anul 188031 Total populaţie RomâniMaehiari Germani Slovaci Ruteni CroaţiAlte etnii 2240 2 1692 13 22 6 147 268 :s Ibidem, p. 112. 29 Ibidem, p. 113. 311Ibidem. 3iTraian Rotariu (coord.), Maria Semeniuc, Cornelia Mureşan, Recensământul din 1880 Transilvania, Ed. Staff, 1997, pp. 282-283. 78
