Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
cipanţilor în chestiunea gimnaziului din Beiuş. Proiectul de rezoluţie care cerea ţinerea în cel mai scurt timp al sinodului diecezan prevedea ca în caz că episcopul de Oradea nu va primi rezoluţia sătmărenilor să se apeleze la forul superior, adică la Mitropolia de la Blaj. Arhidiaconul Ciriac Barbul şi protopopii Samuil Szabó, George Ardeleanu nu au fost de acord cu apelul la mitropolit! La punctul 2, referitor la situaţia şcolilor din districtul Nir conferinţa vede rezolvarea tot prin convocarea sinodului, care ar trebui să statueze clar că învăţătorii confesionali sunt supuşi în cauzele disciplinare doar episcopiei. Acest punct a fost votat unanim. La punctul 3 iarăşi a fost unanimitate de voturi, hotărându-se că, deoarece ordinaţiunea ministerială din 26 februarie „se trimite preoţimei noastre cu încungiurarea autorităţilor noastre supreme bisericeşti competente pe cale administrativă, conferinţa deţărmureşte a o respinge”46. în ceea ce priveşte azilele de copii, conferinţa hotărăşte „...ca acest proiect să corespundă principiilor lui Fröbel,47 cu caracter confesional, cu temei religioso-moral, deci este invitat Prea Veneratul Ordinariat a înruri din răsputeri, ca aceste instituţiuni humanitäre să nu decline de la scopul lor adevărat, facându-se unelte de maghiarizare...”48. De fapt legea azilelor de copii care este adoptată în anul 1891 chiar asta urmărea, transformarea acestor instituţii, folositoare de altfel, intr-un instrument de maghiarizare şi a copiilor, care nu umblau la şcoală. Protocolul este subscris de 18 preoţi dintre care un arhidiacon (Ciriac Barbul), 1 canonic onorariu, care era şi protopop de Satu Mare (loan Darabant), 3 protopopi ( Gavril Lazăr de Purcăreţi din districtul Cărei, Samuil Szabó din districtul Supuru de Jos, George Ardelean din districtul Codru) precum şi nouă preoţi din şase districte protopopeşti (George Şuta din Moftinu Mic, Vasile Leşian din Sânmiclăuş, loan Erdélyi din Tătăreşti, George Chereji din Portiţa, Ignaţiu Szilagyi din Gereuşa, Mihail Darabanth din Amaţi, Andrei Popp din Ghenci, Ludovic Mărcuş din Mădăras, Augustin Egri din Dindeşti49. Observăm că la adunare nu participă nici un preot din protopopiatele Someş şi Ardusat, probabil aceştia făceau parte din partida favorabilă canonicului dr. Augustin Lauran care nu dorea ţinerea unui sinod general pe care îl considera ca un atentat la autoritatea episcopului Mihai Pavel! Extrem de interesant este şi Memorandul adoptat de conferinţă care cuprindea poziţia preoţilor sătmăreni faţă de atentatele guvernamentale mai ales la folosirea şi învăţarea limbii române. Vom remarca că acest document a fost redactat de Gavril Lazăr de Purcăreţi care, la a cincea conferinţă generală desfăşurată la începutul anului 1892, va fi ales membru în Comitetul Central electoral. Conferinţa este foarte importantă deoarece aici s-a hotărât mergerea la împărat cu Memorandul50. Documentul din mai 1890 cuprinde multe idei care se regăsesc şi în textul Memorandului din anul 1892. Enumerăm câteva dintre aceste idei: limba română stă pe aceeaşi treaptă cu celelalte limbi europene, limba română ca limbă naţională rituală în biserică, de limbă de Românii sătmăreni în apărarea liceului românesc de la Beiuş 46 „Gazeta Transilvaniei”, nr. 108/15-27 mai 1890, p. 1. 47Fröbel Friedrich (1762-1852), mare pedagog german. Cf. Knaurs Lexikon, I. München, 1991, p. 431. 48 „Gazeta Transilvaniei”, an LIII, nr. 108/15-27 mai 1890, p. 1. 49„Familia”, an XXVI, nr. 20/20 mai-1 iunie 1890, p. 239. 50 Teodor V. Păcăţian, op. cit., VII, p. 504. Preoţi din protopopiatul Ardusat 48
