Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Istorie
Mihaela Sălceanu şi susţinut din banii noştri şi stabileşte că limba de predare în clasele superioare să fie limba maghiară. Astfel, obiectul mişcării noastre constă în stabilirea locului şi a datei când să ţinem o adunare generală în care să se stabilească poziţia noastră faţă de acest ordin surprinzător. Mişcarea priveşte biserica noastră greco-catolică din Oradea, care cuprindea protopopiatele din Satu Mare, Arad şi Csongrad” (doc 14). în districtul protopopesc al Codrului, având în frunte pe protopopul George Ardeleanu nu ştim dacă a avut loc o adunare prealabilă în luna aprilie. Faptul că îl găsim pe protopopul Ardeleanu prezent la conferinţa generală, unde semnează protocolul înseamnă că probabil procesul verbal de şedinţă al acestui district nu s-a păstrat. Singurul district care nu a răspuns la apelul din 27 martie de la Cărei a fost cel al Ardusatului, o zonă puternic românească42. Cauza credem că a fost faptul că fostul protopop din Ardusat murise cu puţin timp înainte şi postul nu era ocupat, astfel că nu era cine să organizeze o şedinţă a protopopiatului. S-au păstrat publicate documentele adunării generale a celor 7 protopopiate din Arhidiaconatul părţilor sătmărene, desfăşurate în 20 mai 1890 la Satu Mare43. Adunarea a avut pe ordinea de zi 4 puncte: chestiunea gimnaziului din Beiuş, şcolile populare din districtul Nir, Ordinul ministerial din 26 februarie 189044, azilurile de băieţi45. Observăm că faţă de temele iniţiale au mai apărut două puncte noi dintre care cel mai important este cel privind azilurile de copii, care introducea învăţarea limbii maghiare chiar şi pentru copii care nu umblau la şcoală! Vom sublinia că adresa episcopului a început deja să-şi facă efectele, mai ales că ers dublată de eforturile de influenţare pe care canonicul dr. Augustin Lauran le-a depus peste tot în dieceză, iar în Satu Mare avea numeroşi sprijinitori. Aceste efecte se văd din voturile parti-42 Districtul avea în 1890, 7.069 români greco-catolici, 387 romano-catolici (grupaţi în parohiile Borleşti şi Poiana Codrului), 32 calvini şi 237 evrei cf. Schematismus venerabilis cleri dioecesis Magno-Varadiensis gr. r. cath., Magno-Varadini, 1890, p. 113. 43 „Gazeta Transilvaniei”, an LIII, nr. 108, 15-27 mai 1890, p. 102. 44 Ordinul privind botezul era dat direct preoţilor cu evitarea căii normale care ar fi implicat autorităţile superioare bisericeşti. 45 Menţionăm că începând cu anii 1889-1890 guvernul a început să pună problema înfiinţării grădinelor de copii, lege votată în anul 1891, în care paragraful 8 din lege prevedea că în grădinele de stat şi comunale totul decurge în limba maghiară iar în cele confesionale „ocupaţia copilului trebuie să meargă mână în mână cu introducerea lui în cunoaşterea limbii maghiare”. Cf. Onisifor Ghibu, Viaţa şi organizaţia bisericească şi şcolară în Transilvania şi Ungaria, Bucureşti, 1915, p. 105. 47 Preoţi din protopopiatul Codru Preoţi din protopopiatul Someş