Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Etnografie

UN MONUMENT DE ARHITECTURĂ POPULARĂ PIERDUT:

SURA ÎN FURCI DIN BIXAD, TARA OAŞULUI> * > >

Remus VÂRNAV

Abstract: (A lost popular monument of architecture: the barn on forks from Bixad, Oas Country) The author is describing a traditional architectural monument- the barn on forks - of which one last example existed in the 60’s in the village ofBixad in Oas Country. This attempt is based on a 1987 sketch of an original fork, on two photographs taken in 1964 by loniţă G. Andron (1917-1989) and on the research of another wooden construction - a barn with the forks on soles- of which three specimens survived in the area. (Two of them are preserved in museums and one in the village of Cămărzana). The fork was the basic element in the construction of these peasant farm buildings. It used the natural shape of an oak trunk with a bifurcation on the top. The inherent form and structural capacity of the naturally formed tree is transferred and exploited directly within an architectural construct. At the Bixad barn those eight very massive forks were fastened by being buried into the ground. The other type of barn, evolved from the first one, had the forks fastened to the wood soles through a traditional joining process.

Keywords: barn in forks, Bixad, sketch, photos, barn in forks on soles, barn type.

în mod surprinzător, după o cercetare îndelungată a arhitecturii ţărăneşti din zonă, Gheorghe Focşa1 nu pomeneşte nimic în cartea sa despre şurile în furci. în subcapitolul „Tipologia gospodăriilor” notează că „elemente componente” întâlnite „frecvent” „în alcătuirea unei gospodării ţărăneşti din Ţara Oaşului” pe lângă casa de locuit şi cămara sau bucătăria de vară, poiata pentru adăpostirea animalelor şi „mai recent şura cu grajdul [care] a înlocuit, în unele gospodării, poiata arhaică”, coteţul pentru porci şi păsări şi un hambariu cu doi pui, „unul pentru depozitat fân, altul pentru trifoiu, [care] apare mai rar în compunerea gospodăriei”. Gheorghe Focşa îşi stabilise baza de cercetare încă din 1936 în satul Moişeni, iar gospodăria dusă de el la Muzeul Satului nu are şură. Este adevărat că în anii ,60 începuseră să se răspândească în Oaş construcţiile bi- şi tricelulare care aveau în componenţă un spaţiu denumit „şură” (grajd+şură, grajd+şură+grajd, gra jd+şură+cameră de locuit), dar, după constatările noastre, mai existau şuri ca alcătuiri séfig. 1. Partea aeriană a unei furci de la şura din Bixad Desen de R. Vârnav şi G. Şimon (1990)

1 Gheorghe Focşa, Ţara Oaşului. Studiu etnografic, voi. II, Muzeul Satului, Bucureşti, 1975, passim.

Satu Mare - Studii şi Comunicări, nr. XXXV/II, 2019, p. 289-296