Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Etnografie

Du-te soare

Vino Lună,

Sânzienele îmbună

Fetele să le adune

Să le prindem în cunune (Românaşi)”45;

„La Sânziene femeile şi copii fac cununi de sânziene, le meneşte pe fiecare membru al familiei şi acele cununi se aruncă pe casă. Dacă se opreşte pe acoperiş înseamnă că va trăi acea persoană, iar dacă cade de trei ori se zice că omul va muri în acel an (Fetindia)”46.

Legăm de împletirea cununilor de sânziene şi împletirea cununii la seceriş, ca o prelungire a activităţii rituale în care actanţii principali sunt feminini; încercăm această legătură şi pentru că o considerăm o prelungire a preocupărilor de ordin feminin, de acest fel, dar şi pentru a pune în valoare informaţiile catalogate, la acest subiect, într-o culegere de texte ce beneficiază de girul unor etnografi cu reputaţie47.

Potrivit studiului citat, obiceiul împletirii cununii are o largă acoperire pentru satele din judeţul Sălaj, fiind regăsibil şi cu ocazia seceratului familial, şi în cazul celui cu clacă sau cu plată. împletirea cununii este unul dintre momentele finale ale secerişului şi se pune efectiv în act chiar la locul unde se încheie seceratul, în holdă, din spicele cele mai frumoase, special alese pentru cunună. „împletirea este asemănată cu a cosiţelor fetelor şi este efectuată mai ales de fete tinere şi frumoase, dar şi de femei în vârstă, uneori, cu precizarea condiţiei purităţii rituale, de femei pricepute”48.

Camelia Burghele

Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău e-mail: cameliaburghele@gmail.com

Sânzienele: despre soare şi flori sau despre „o sărbătoare compusă din straturi”

45 Traian Vedinaş, op. cit., p. 89.

46 loan Toşa, Casa în satul românesc de la începutul secolului XX, Ed. Supergraph, Cluj, 2002, p. 141.

47 Cântecele cununii. Antologie, prefaţă, note, indici de culegători, glosar şi bibliografie de Nicolae Bot, Bucureşti, 1989.

48 Nicolae Bot, op. cit, p. 9.

288