Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Etnografie
Camelia Burghele urzoilor... no, acolo să punea bodelarăşu cu bani, busuiocu dă la popa, din ziua de Bobotează, mănunchiul de tier de la Rusalii şi poate câteva sânziene'8, toate ca să ferească locuitorii casei de orice nevoi şi necazuri. Am întâlnit şi o informaţie mai complexă, cu un referenţial mai larg, probabil preluat din mass media sau din contaminarea cu informaţii din alte zone, posibil cu ocazia unor întâlniri ale meşterilor populari: Sânzâienile zâce că-s surorile lui Sân Toder, nu-s bune, nici Sân Toaderu, că îi cel mai prăpădit din credinţa noastră; caii lui mereau la fete şi le jucau până crăpa inima-n iele, dacă lucrau în zâua ceie. Di la Sfăntu loan Botezătoru când prevestea că va veni Isus, înconjura plantile, pietrile, tufile şi spunea că să aproptie venirea lui Isus. Iei dădea ocol la täte pă unde merea şi la uamini. De aici zâce că s-o făcut o legătură între sânzâiene şi Sân Toader18 19. Toate informaţiile din teren susţin feminitatea sărbătorii. Acum era momentul prielnic pentru îngrijirea sănătăţii şi frumuseţii: fetele fecioare să spălau cu rouă de pe sânziene, să fie frumoase ca sânzienele şi îşi puneau sânziene peste brâu, să nu fie niciodată bolnave cu mijlocul20, dar tot acum era un moment în care se puteau face farmecele de dragoste, în care busuiocul era înlocuit de flori galbene de sânziene: fetele fecioare făceau tot felul de vrăji de dragoste cu sânziene sau le puneau sub pernă2'. Cu siguranţă, cea mai cunoscută asociere a sărbătorii de la mijlocul anului este cu împletirea cununilor de sânziene - flori galbene sau albe care cresc în hotarul satelor - şi formulele de divinaţie asociate, şi, în subsidiar, cu recoltarea plantelor de leac. Se conservă, aşadar, scenariul central pentru sărbătoarea de Sânziene, care se finaliza cu împletirea, tot de fete, a unor cununi din flori de sânziene: înainte de Sânziene, cu o zi înainte, merjeam şi noi, şi copiii, şi făceam coroane şi le aruncam pă casă şi zăceam: - Care moare? Care trăieşte? Era aşa o voarbă, că la care îi pică după casă coroana, ala moare. Şi-apoi zăceam: - Asta-i a mea, asta-i a mea...22. Făceam coroniţe împletite şi la care cădeau, zâceau ca a muri în anu ăla2'. La Sânziene se cotau flori şi să împleteau cununi dă sânziene şi dacă o aruncai pă casă vedeai că care a cui îi şi dă pica jos, atunci să zăcea că ala moare în anu ala24. La fiecare dân casă să făcea câte o cunună şi să arunca pă casă ori pă şură. Da cam pă casă să arunca, că şurile erau prea înalte şi nu ajunjeam. Şi ase să zăcea că la ala la care i-a cădea cununa, a muri în ala an25 Făceam cununi şi le aruncam pă casă, câţi erau, atâtea nume să puneau. Şi nu täte să acăţau, câte una mai pica şi zăcea că ala a muri în anu ala. Zăcea că alea galbine îs mai bune, da de multe ori nu erau florile chiar înflorite şi atunci să mai făceau şi dân albe. Şi dacă erau şi rotunde şi galbine, gândeai că-i ca soarile, ase, galbăn şi rotund. Alea galbine sămănau mai bine cu soarile. Să făceau şi pântru vii şi pântru morţi, da alea pântru vii le numea şi care cădea zicea că moare mai nainte26. Erau multe sânziene pă la poartă şi pă câmp, pă la cânepă, şi făceam cununi şi care pica zăcea că murea; sânziene galbene, zăcea că alea galbene îs mai bune, da era şi albe; când nu aveam din alea galbine, făceam şi din albe; umblam după sânziene pân hotar şi era plin de 18 Aurica Gui, n. 1948, Valcău de Jos - Sălaj. 19 Florica Criste, n. 1963, Cizer - Sălaj. 20 Aurica Gui, n. 1948, Valcău de Jos - Sălaj. 21 Aurica Gui, n. 1948, Valcău de Jos - Sălaj. 22 Măria Mureşan, Muroaia, n. 1944, Chilioara - Sălaj. 23 Maria Bumbaş, n. 1939, Noţig - Sălaj. 29 Maria Meseşan (Măria lui Victor), n. 1932, Chilioara - Sălaj. 25 Cornelia Chereji, n. 1937, Almaşu - Sălaj. 26 Augustin Câmpan, n. 1937, Solona - Sălaj. 285
