Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Etnografie

Colecţia „Ioniţă G. Andron” în patrimoniul Muzeului Judeţean Satu Mare

La ski - LS

Familia - F

Cu colegii - CC

Maramureş - M

Câmpia Transilvaniei - CT

Pelerinaje - PI

Primăvara - PR

Seini - S

Diverse - DV

Toate clişeele din colecţie Ioniţă G. Andron au CATALOAGE întocmite de autor.

Pentru colecţia de CLIŞEE autorul a făcut cataloage tip album, pe domeniile mai sus enumerate, în care a lipit o copie de contact (martor) al fiecărui clişeu, numerotat cu cifre arabe. La sfârşitul fiecărui catalog se I află un tabel cu mai multe rubrici (coloane) în care a scris informaţii despre fiecare clişeu (numărul clişeului, data I când a fost executat, locul, subiectul şi observaţii).

Pentru colecţia de FILME autorul a întocmit CATALOAGE constând în caiete de 200 de pagini. Pe fiecare pagină este o „fişă” a filmului respectiv, unde a notat numărul filmului, marca filmului, sensibilitatea filmului în DIN (standardul german), tipul de revelator folosit (uneori şi gradul de diluţie şi durata developării) şi conţinutul filmului, mai succint sau mai detaliat, în funcţie de subiect. Nu lipseşte data când a fost făcut filmul, iar dacă acesta a fost făcut în mai multe zile este specificată data la care a fost realizate clişeele respective. Unde este cazul a indicat şi numărul de clişeu corespunzător subiectului respectiv.

întreaga arhivă de clişee şi filme a lui Ioniţă G. Andron se păstrează în mape din hârtie neacidă semitransparentă, introduse în bibliorafturi standard, conform standardelor utilizate pe plan internaţional de fotografii profesionişti, de muzee şi de arhive.

CONŢINUTUL ARHIVEI FOTOGRAFICE:

COLECŢIA DE CLIŞEE

Colecţia de clişee, care acoperă perioada dintre anii 1933 şi 1945, conţine imagini extrem de rare (am putea spune unice) cu Ţara Oaşului din acea vreme, una din cele mai arhaice zone („ţări”) ale României interbelice. Clişeele surprind multiple aspecte ale satului oşenesc (Racşa în primul rând dar şi alte sate).

Este documentată arhitectura tradiţională, casele şi anexele din bârne de lemn şi acoperiş din paie, transportul cu căruţe cu roţi din lemn, aspecte cu muncile agricole, cu creşterea animalelor, în special oieritul.

Toţi oşenii purtau portul tradiţional, confecţionat în cea mai mare parte în gospodăria proprie, ţesut la război şi împodobit cu cusături de oşence pentru toţi membrii familiei. Era o lume autarhică în care aproape totul se producea în gospodărie: hrana, ţesăturile de interior, îmbrăcămintea.

Clişeele surprind aspecte din viaţa de zi cu zi, aspecte de muncă, scene cotidiene, dar şi momentele cruciale ale existenţei: obiceiurile şi ceremonialele de la botez, nuntă şi înmormântare, dar şi sărbătorile religioase (Crăciunul, Bobotează, Paştele, Sfânta Maria, ş.a.)

270