Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)
Etnografie
Claudiu Porumbăcean Unele capitole, după denumire cel puţin (Familia, Cu colegii, Excursii, Diverse) nu par să aibă mare valoare documentară. Este o impresie falsă. în capitolul „Cu Colegii” de pildă, sunt clişee cu Ioniţă G. Andron şi colegii săi elevi la Liceul M. Eminescu din Satu Mare, studenţi la Universitatea din Cernăuţi (în oraş, în parc sau la gazdă) ori la Academia de Teologie Greco-Catolică din Cluj, unde sunt surprinşi nu numai în sălile de seminar şi I la bibliotecă, dar şi jucând volei în curte sau hârjonindu-se 1 şi făcând ghiduşii. în capitolul „Excursii” sunt surprinse nu doar . peisaje şi aspecte din Ţara Oaşului, dar şi din Maramureş şi nordul Bucovinei, cu ţărani în port tradiţional la fân, , cu căruţa sau cu oile, cu sate, ţărani pescuind în Prut, lucrători la pădure, trenuleţe forestiere cu locomotive cu abur, biserici de lemn, un pod plutitor peste Someş sau aspecte de la Stâna de Vale şi Ţara Moţilor din acea vreme. Capitolul „Pelerinaje” al cărui nume nu spune prea multe, conţine peste 300 de clişee de o valoare excepţională, cu mii de credincioşi greco-catolici participând de Sf. Maria la mănăstirile de la Bixad, Moisei, Şişeşti, Nicula sau Strâmbu sau la biserica din Zalău sau Lecânţa. Sunt zeci de clişee cu înalţi prelaţi, episcipi greco-catolici (Iuliu Hossu, Alexandru Rusu, loan Suciu) ţinând slujbe la aceste sărbători. COLECŢIA DE FILME Colecţia de filme constituie o documentaţie vizuală a Ţării Oaşului dintre anii 1955 şi 1989, o perioadă de profunde transformări pe care le-a cunoscut acestă zonă. Fotografiile surprind în detaliu aceste transformări, sub toate aspectele. Sunt documentate fotografic aspectele tradiţionale ale arhitecturii (case, grajduri, şuri, cuptoare de pâine, garduri din nuiele, vraniţe cu boc, fântâni cu cumpănă sau cu lanţ), aspecte de muncă, portul popular, obiceiurile şi sărbătorile tradiţionale, portul oşenesc. Toate sunt documentate an de an, în aproape toate localităţile oşeneşti. Urmărind un anume aspect, oricare din ele, de-a lungul a peste trei decenii, se constată cu uşurinţă marile transformări ale vieţii oşenilor. în localităţile unde s-a introdus Colectivizarea, sunt documentate aspecte de muncă la CAP, introducerea tractoarelor şi a utilajelor agricole, introducerea unor culturi specializate, dar şi persistenţa muncii manuale, mai ales la prăşit şi recoltat. Nu sunt omise „şedinţele” membrilor cooperatori. Oraşul Negreşti este localitatea cel mai bine documentată. Centru al raionului Oaş, era sediul Comitetului Raional de Partid, aici îşi avea reşedinţa Primul secretar de partid al raionului, aici erau concentrate principalele instituţii administrative, economice, sociale şi culturale, aici aveau loc cele mai importante evenimente şi Ioniţă G. Andron le-a imortalizat pe film, adesea chiar la solicitarea autorităţilor şi a şefilor de instituţii. Valoroase sunt manifestările ţinute cu ocazia zilei de 23 August şi 1 Mai, cu tribunele în care stăteau demnitarii de partid, activiştii, conducătorii de întreprinderi şi instituţii şi, bineînţeles, reprezentanţii oamenilor muncii, cu defilări, discursuri, întreceri sportive. La moartea lui Gh. Gheorghiu Dej oamenii muncii aşteptau în coloană de sute de metri să treacă prin faţa portretului său înconjurat de panglică neagră. în arhiva sa se păstrează clişee de la trei vizite „de lucru” ale secretarului general, Nicolae Ceauşescu la Negreşti, cu Ion Gheorghe Maurer şi ceilalţi, precum şi vizitele unor alţi înalţi demnitari din aparatul central de partid şi miniştri. Chiar vizita „frăţească” a secretarului de partid din Ucraina Transcarpatică, din fosta URSS este bine documentată. în colecţia sa se află clişee cu Negreştiul pe vremea când arăta ca o comună oarecare, 271
