Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 35/2. Volum aniversar 1969-2019 (2019)

Istorie

Árkád Pásztory - o schiţă biografică

articol se mai spune că nu s-a mai însănătoşit în urma rănilor suferite, murind în 1852. Mama lui a fost educatoare în Sighetu Marmaţiei şi, pe urmă, în Vişeul de Sus4. Din certificatul de botez reiese că naşii lui au fost Bazil Rusznăk şi Măria Nyegre, iar preotul care l-a botezat a fost Gergely Berlănyi5. Avem informaţii şi despre un frate al călugărului, Péter Pásztory, care a fost tâmplar şi a murit la 21 septembrie 1911. Pásztory făcea parte dintr-o comunitate ruteană6 din Maramureş, dar după cum vedem, maghiarizată. Familia vorbea totuşi şi dialectul rutean.

Rămâne un mare semn de întrebare dacă viitorul călugăr a absolvit sau nu un gimnaziu. în necrologul acestuia din Görög Katolikus Naptár apare că a terminat gimnaziul şi, după aceea, a intrat în ordinul bazilian7. Dintr-un alt articol reiese că ar fi studiat la piariştii din Sighetu Marmaţiei8. într-un document semnat chiar de Pásztory, acesta avea să declare că nivelul de studii avut este cu totul nerelevant. Pregătirea sa intelectuală nu a fost însă cu nimic mai prejos decât cea a colegilor săi, aşa încât ordinul nu s-a făcut de râs cu el9. Conform presei radicale de stânga, acesta nu a absolvit vreun gimnaziu10 11. Ca fiind cu totul neşcolit încearcă să-l prezinte un articol din Szabadgondolat din 1913: „fochist la grofii Mailáth, după care a ajuns la călugării din Máriapócs ca ajutor de bucătar şi în timpul liber a învăţat arta literelor“. Lipsa educaţiei o exploatează şi episcopul Gyula Firczák atunci când încearcă să îl pună într-o lumină proastă în faţa cardinalului Gotti12. Totuşi, într-o declaraţie, Pásztory susţine că are gimnaziul absolvit, doar că documentele doveditoare au ars într-un incendiu, la mănăstirea Bixadului13. Cert este că, după ce a acces în ordin, a urmat teologia timp de doi ani, în 186414 şi 186515, la Máriapócs.

A fost sfinţit ca monah în 1870, la Mukacevo. După sfinţire, este repartizat, pe rând, în multe mănăstiri, având diferite funcţii. Ajunge, într-un final, la mănăstirea Máriapócs, cea mai importantă mănăstire a ordinului şi un important loc de pelerinaj, fiind renumită pentru Icoana Maicii Domnului, făcătoare de minuni. Trei dintre Şematismele Episcopiei de Mukacevo îl amintesc pe monah acolo: în cel din 1878 apare ca ocupând funcţia de vicar şi de catehet16, în cel din 188117 e menţionat în poziţia de cooperator parohial, iar în 1883 în cea de cooperator parohial şi ecleziarh18.

în perioada petrecută aici şi, conform unor surse, chiar mai devreme, monahul a reuşit să îşi creeze un soi de renume în rândul poporului, prin profeţii, vindecări miraculoase,

4 Ibidem.

5 GKPL-I-l-a-1916-930.

6 Ruteni, rusini, rusnaci-o comunitate de etnie slavă care a locuit în comitatele de nord ale Imperiului Austro-Ungar.

7 A Görög Katolikus Magyarok Naptára, II évfolyam, Hoffman és Kronovitz Könyvnyomdája, Debreczen, 1916, p. 190.

8 Lovag Pásztori Árkád in „Szatmárvármegye Címjegyzéke és Naptára 1908 évre”, Szabadságajtó Könyvnyomda, Szatmár Németi, 1907, pp. 156-157.

9 Hogy én miként kerültem a szerzetbe, hogyan végeztem a teológiát és milyen volt a müveltságem, teljesen közömbös. Tény az, hogy ezt a műveltségi fokot, amivel a többi szerzetes birt, én is elértem, hívón tehát az én befogadásommal csorba nem esett.

10 Viktor Aradi, Tanulmányok a nemzetiségi kérdés köréből. (A ruthén skizma - Pásztory Árkád - A hajdudorogi püspökség) ín „Huszadik Század”, 1913, pp. 263-276.

11 Viktor Aradi, A milliomossá lett „csodatevő" barát, ín „Szabadgondolat”, 1913, p. 300.

12 Quod personam ejus attinet, - erudictionem solummodo inferiorem habet, quia scholas solummodo elementares frequentarevat, s Theologiam vero post novitiatum in monasterio Maria-Pocsiensi via private et in lyceo Theologica Ungvariensi subierat., Archivio della Congregazione per le Chiese Orientale (în continuare ACCO). Fondo Ruteni, 734-31, Documento no. 13597.

13 Magyar Nemzeti Levéltár (în continuare MNL).BM.K.149-1915-3-746.

14 Schematismus Venerabilis Cleri Graeci Ritus Catholicorum Diocensis Munkácsiensis, Unghvárini, Typis Caroli Jager, 1864, p. 239.

15 Ibidem, 1865, p. 227.

16 Ibidem, p. 370.

17 Ibidem, p. 275.

18 Ibidem, 1883, p. 275.

20