Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)
Norbert Lőrincz: Marea Unire reflectată în presa maghiară sătmăreană în 1918
plinească obiectivul politic şi strategia ei naţională de a unii toate teritoriile locuite de români. Decizia ţării de a nu intra în război în anul 1914 a fost o decizie strategică. Puterile Centrale, conform tratatelor încheiate cu România, o obligau să intre în război de partea lor, fapt care însă nu s-a întâmplat pentru că România a decis să rămână neutră şi să monitorizeze evenimentele şi mişcările militare din vecinătatea ei. Din punct de vedere geostrategic şi geopolitic România a luat o decizie înţeleaptă. După primii doi ani de Război Mondial, a devenit din ce în ce mai clar pentru România că va trebui să participe la acest război ca şi beligerantă pentru a reuşi să-şi îndeplinească obiectivul politic de unire a tuturor românilor. Anul 1916 a reprezentat anul în care România a decis să intre în Război de partea Antantei, urmărind aşadar obiectivul de unificare naţională, punând un mare accent pe soarta Ardealului. Cei doi ani de război şi-au pus amprenta şi pe viaţa politico-economică românească. Ei au reprezentat o perioadă grea pentru România, perioadă în care ideea de Mare Unire naţională părea sumbră din cauza evoluţiei războiului, dar cert este că roata istoriei s-a învârtit în favoarea Antantei care în anul 1918 ieşit învingătoare datorită intrării de partea sa a Statelor Unite ale Americii. Articolul nostru nu şi-a propus să prezinte evenimentele Primului Război Mondial, dar a fost important să facem o scurtă introducere referitoare la evenimentele acestuia, înainte să trecem în revistă evenimentele locale, regionale şi desigur să analizăm presa locală maghiară sătmăreană din perioada Marii Uniri. Anul 1918 a marcat începutul şocurilor istorice pentru minoritatea maghiară din Ardeal, care a încheiat Războiul Mondial de partea învinsă, ştiind că din această înfrângere vor rezulta şi consecinţe devastatoare, printre care şi destrămarea monarhiei dualiste austro-ungare care domina regiunea Europei Centrale atât din punct de vedere militar, cât şi economic. După război acest mare actor geopolitic a dispărut de pe harta politică. In continuare ne vom concentra strict în a prezenta presa scrisă care este analizată pe parcursul lucrării. Trebuie menţionat faptul că, am dorit să alegem un număr cât mai mare de ziare locale şi strict cotidiene maghiare pentru a putea arăta similaritatea, eventual disimilitudinea dintre ele în prezentarea Marii Uniri. Desigur, limitele acestui articol constă în faptul că nu am reuşit să analizăm toate ziarele existente din aceea perioadă pe plan local. O altă limită a acestei cercetări constă în faptul că au fost alese numai ziarele maghiare, cele şvăbeşti au fost omise. Ar fi fost interesant să vedem şi partea şvăbească, dar poate într-un viitor articol vom ameliora această lipsă a cercetării noastre. Aşadar ziarele analizate sunt următoarele: „Szamos”, „Szatmár és Vidéke”, „Szatmári Hírlap”, „Szatmári Újság”, „Szatmári Gazda”. Metodologia folosită a fost foarte simplă. Am urmărit cât de des a fost menţionată Marea Unire din Alba Iulia după data de 1 Decembrie. Totodată ne-am uitat la cantitatea materialului, adică cât de voluminoasă a fost menţionarea acestui eveniment politic. De asemenea, am dorit să încercăm să subliniem şi tonul în care este menţionat acest eveniment de mare importanţă istorică pentru români. Cotidianul politic maghiar, „Szamos”, este unul dintre cele mai vechi ziare locale ale Sătmarului, primul număr fiind publicat încă din anul 1869, continuându-şi activitatea chiar şi în perioada interbelică până în anul 1944. în ziua de 1 Decembrie 1918, ziarul „Szamos” menţionează foarte scurt evenimentul ce a avut loc la Alba Iulia, mai precis consemnează într-o frază că radioul cu emisiuni politice din Budapesta „Politikai Rádió” atrage atenţia asupra faptului că trenul care ducea delegaţia românească la Alba Iulia a fost atacat de nişte indivizi necunoscuţi care doreau ca delegaţia să fie oprită şi să nu ajungă la destinaţie. Guvernul, conform emisiunii Marea Unire reflectată în presa maghiară sătmăreană în 1918 206
