Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 34/2. (2018)

Mihaela Sălceanu - Viorel Câmpean: 110 de la naşterea lui Ioan Ardeleanu Senior (1908-1974)

a manifestării26. Se păstrează o scrisoare trimisă de loan Ardeleanu Senior tuturor fiilor satului datând din 31 martie 1971 în care anunţa retragerea lui din Comitetul de organizare al întâl­nirii, explicând şi motivele acestei retrageri. în data de 30 martie 1971 a avut loc o întâlnire cu Grigore Grecu, secretar comunal de partid şi primar al comunei Supur, originar din Giorocuta: „... dar în loc să fie întâmpinată acţiunea noastră cu bucuria întâlnirii unei colaborări sincere, utile şi de valoare, de la bun început, de la cele dintâi propoziţii, uneori neterminând expunerea lor, cu intercalări, am fost întâmpinaţi cu obstrucţii de neîncredere, minimalizări ieftine şi peste tot indiferentism”. în această confruntare, nesocotind la înălţimea valorii sale acţiunea noastră progresis­tă, patriotică, pătrunsă de adâncă principialitate partinică, ni s-a dat ocazia să auzim: „N-avem noi nevoie de planuri”. „Avem noi studii”, „în ce priveşte sistematizarea, avem îndrumători”, „Lăsaţi din 5 în 5 ani”, „Puneţi pe hârtie şi vom analiza noi” etc. „M-am analizat şi nu-mi imput nicio greşeală în convingerile formulate şi hotărârile luate. Luptă de niciun fel, la o vârstă când sunt îndreptăţit la linişte, nu pot cu nimeni. Dacă mi se solicită contribuţia mea şi este apreciată, mă dăruiesc cu plăcere, devotament. Aşa am făcut toată viaţa mea. Recent, spre pildă, un caz destul de concludent. Invitat de organe ale conducerii judeţului Sălaj pentru a prezenta o expunere privind dezvoltarea învăţământului din Sălaj, în cadrul unui simpozion închinat drept omagiu semicentenarului Partidului, la care au participat personalităţi de înaltă cultură din Bucureşti şi Cluj, am răspuns cu drag şi am lăsat impresii plăcute, de aprecieri poate prea măgulitoare. Sigur, nu mi-am pirdut încrederea în des­tinele satului meu, neamului şi ţării mele. Departe de mine aceasta. Vremea va confirma că noi suntem pe linia unui progres şi la moment oportun noi vom solicita să ne spunem cuvântul, să ne aducem contribuţia noastră curată şi de mare preţ pentru înaintarea unui sat”. Cu acestea s-a sfârşit una dintre iniţiativele de excepţie ale lui loan Ardeleanu Senior, din cauza obtuzităţii organelor locale de partid care nu vedeau cu ochi buni întrunirea unui asemenea număr mare de intelectuali pe teritoriul comunei. Din anul următor a început revo­luţia culturală a lui Nicolae Ceauşescu, în urma vizitelor efectuate în Coreea de Nord şi China, astfel că, asemenea acţiuni de înaltă ţinută intelectuală, impregnate de un patriotism adevărat nu au mai putut să aibă loc. Moare la 13 iunie 1974 în plină activitate creatoare lăsând în urmă o operă de-a dreptul impresionantă, o parte publicată, însă cea mai mare parte nepublicată, pentru că niciodată par­tidul comunist, care a condus destinele României până în anul 1989, nu i-a acceptat în totalitate pe intelectualii care proveneau din elita interbelică. I-a tolerat, mai ales după anul 1968, dar nu i-a lăsat să se afirme pe tărâmul scrisului! Pe piatra lui de mormânt sunt săpate frumoase cuvinte, concentrând parcă crezul său de viaţă: „Nimic pentru tine, Totul pentru toţi”. Vom prezenta în continuare câteva opinii ale contemporanilor despre loan Ardeleanu Senior. Şi bineînţeles, ne oprim în primul rând la opiniile lui Corneliu Coposu care în 15 oc­tombrie 1969 îi scria următoarele cuvinte de apreciere: „îţi mulţumesc în mod deosebit, pentru preţiosul şi inegalabilul sprijin şi concurs pe care cu autoritatea ta necontestată şi experienţa ta prodigioasă le-ai acordat organizatorilor festivalului din 12 octombrie 1969, la rugămintea mea. Profit de ocazie pentru a repeta de la Bucureşti, felicitările pe care am avut plăcerea să ţi le trans­mit personal la Bobota, pentru înalta ţinută academică şi apreciatele concluzii ştiinţifice, ale refe­ratului susţinut la şedinţa de comunicări”. într-o altă scrisoare din 21 aprilie 1968 îi scria următoarele cuvinte: „Scrisoare ta din 18 aprilie, sosită azi, mi-a făcut o bucurie deosebită, împletind atmosfera pascală, cu senzaţia înviorătoare de a regăsi un bun pierdut. Este, într-adevăr reconfortant să afli veşti de la cei pe 26 Invitaţie din 8 iulie 1971. Mihaela Sălceanu, Viorel Câmpean 157

Next

/
Thumbnails
Contents