Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

Mortalitatea devine din nou ridicată în anii 1894 şi 1899 când sunt înregistrate 80 de decese datorită diverselor epidemii care au afectat comunitatea.

La începutul secolului al XX-lea mortalitatea începe să scadă, excepţie făcând doar anii 1901 cu 84 decese, 1902 cu 72 decese şi 1903 cu 70 decese, datorită epidemiilor de rujeolă, difterie şi tuse convulsivă, care afectează copii de până la 14 ani47. Anii cu cele mai puţine decese au fost: 1878 când s-au înegistrat doar 45 de decese, urmat de anul 1889 cu 51 cazuri şi 1906 cu 52 cazuri. Motivele scăderii mortalităţii la începutul secolului XX ar fi stingerea focarelor epidemiologice, îmbunătăţirea sisteului sanitar prin efectuarea vaccinului împotriva rujeolei48.

Evoluţia mortalităţii în perioada analizată este strâns legată de condiţiile politice, economice, sociale şi sanitare. Astfel, seceta prelungită din anii 1864-1866, care a redus hrana oamenilor şi a animalelor, epidemia de holeră din anul 1866, care a afectat în primul rând animalele49, s-au răsfrânt asupra indivizilor, a căror organism şi-a diminuat rezistenţa datorită alimentaţiei deficitare (având în vedere faptul că mor animalele care constituiau o sursă de hrană şi ajutor în muncă), vor duce la creşterea mortalităţii în anii 1868-1873. Consecinţele unei epidemii nu sunt obligate să apară în anul în care s-a declanşat epidemia, astfel încât holera manifestată la animale va afecta populaţia în anii următori deoarece s-a redus efectivul care asigura o parte din hrana oamenilor.

Criza de supraproducţie din anul 1866 şi declanşarea războiului vamal dintre Austro Ungaria şi România au provocat creşterea mortalităţii50 începând cu anul 1866 şi atingând apogeul în anul 1892. îmbunătăţirea sistemului sanitar, educaţia, recoltele bogate şi dispariţia focarelor epidemiologice vor duce la scăderea mortalităţii începând cu anul 1904.

4.2. Mişcarea sezonieră a deceselor

Ca şi în cazul naşterilor şi al căsătoriilor se poate observa o distribuţie relativ echilibrată a deceselor pe parcursul unui an51.

Urmărind graficul nr. 4 cu repartiţia lunară a deceselor (vezi anexa ) putem compara repartiţia lunară a deceselor în cele trei parohii ale satului Livada. Cele mai numeroase decese sunt înregistrate în parohia greco-catolică, care îşi menţine „supremaţia” şi în repartiţia lunară a deceselor. Cea mai ridicată mortalitate este întâlnită în luna ianuarie, când sunt 293 decese (în total pe toţi anii analizaţi), urmată de luna martie cu 285 cazuri. Situaţia din satul Livada este diferită de alte sate ale Transilvaniei, în care mortalitatea cea mai ridicată este înregistrată în luna martie52. La polul opus se situează luna iunie cu 155 decese. Cu mortalitate scăzută sunt şi lunile: iulie - 210 cazuri, noiembrie - 213 cazuri şi mai - 214 cazuri. Datorită acestei repartiţii, în care fiecare anotimp are cel puţin o lună de maxim şi minim la nivelul deceselor, nu le putem încadra în totalitate în tiparul specific Transilvaniei în care luna cu mortalitate maximă este martie şi cea cu mortalitate minimă este iunie53.

Această evoluţie diferă de la o lună la alta, de la un anotimp la altul şi îşi are cauzele în ritmul muncilor aricole, având în vedere că analizăm o localitate rurală în care întreaga popuCluj-Napoca, 2002, p. 202.

47 Daniela Deteşan, Satul transilvănean în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Studiu de caz: Brăişor (jud. Cluj), în loan Bolovan (coord.), „Transilvania în epocile modernă şi contemporană. Studii de demografie istorică”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2000, p. 46.

48 Adriana Florica Muntean, op. cit., p. 144.

49 Mircea Brie, Familie şi societate în Nord Vestul Transilvaniei, a doua jumătate a secolului XIX - începutul secolului XX, Teză de doctorat, Oradea, 2007, p. 394.

50Apud, loan Bolovan, op. cit., p. 144.

51 Luminiţa Dumănescu, op. cit., p. 144.

52 Mircea Brie, op. cit., p. 415.

53Ioan Bolovan, op. cit., p. 154.

Evoluţii demografice în Livada (Judeţul Satu Mare): 1867-1906

52