Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

Camelia David

laţie era implicată în agricultură; conţinutul alimentaţiei în funcţie de anotimp, aportul caloric şi de vitamine este diferit şi nu în ultimul rând datorită regimului alimentar impus de posturile religioase54. Dacă am grupa ponderea deceselor pe cele patru anotimpuri ar fi procentaje apropiate. în aceste condiţii vom încerca să explicăm motivele deceselor din fiecare anotimp.

în timpul iernii, mortalitatea este datorată mai ales afecţiunilor respiratorii şi bronhopulmonare, care îi afectează pe copii dar şi pe bărbaţii care erau nevoiţi să lucreze la temperaturi scăzute şi în condiţii de precipitaţii. în acelaşi timp, perioada de iarnă se suprapune peste Postul Crăciunului, cu restricţiile lui alimentare, care afectau organismul adulţilor. Mortalitatea ridicată din luna ianuarie poate fi explicată şi prin excesele alimentare din perioada sărbătorilor de iarnă, când organismul slăbit de post „cedează” în faţa atâtor bunătăţi,

Primăvara are un maxim în luna martie când organismul „slăbit” de sezonul rece va fi afectat de creşterea temperaturii şi a epidemiilor aduse de această creştere. Totodată, începutul sezonului agricol, munca istovitoare, duce la creşterea mortalităţii în luna aprilie.

în timpul verii, în luna iunie întâlnim cele mai puţine decese, aceeaşi situaţie fiind întâlnită în întreaga Transilvanie55. Mortalitatea din acest sezon este dată de intensitatea muncilor agricole, temperaturile ridicate care pot provoca afecţiuni cardiace, lipsa de supraveghere a copiilor, având în vedere că mamele sunt obligate să participe la munca câmpului, în afara gospodăriei şi nu în ultimul rând excesului de fructe şi legume necoapte şi nespălate, care provocau tulburări digesive (enterocolite), de multe ori acestea fiind mortale.

în timpul toamnei mortalitatea este la fel ridicată în lunile septembrie şi octombrie datorită exceselor alimentare (fructe şi legume nespălate) şi a muncii istovitoare de pe câmp. Luna noiembrie coincide cu încheierea sezonului agricol, cu abundenţa alimentară şi ca urmare mortalitatea este mult mai scăzută.

4.3. Distribuţia pe grupe de vârstă şi sexe a mortalităţii

Moartea nu iartă pe nimeni, copil, bătrân, bărbat, femeie, nu ţine cont de vârstă şi de condiţia socială. Analizând tabelul nr. 3 (vezi anexa) observăm o distribuţie uniformă între grupele de vârstă din cele trei parohii întâlnindu-se un maxim la grupa de vârstă sub un an şi un minim la grupa de vârstă peste 80 de ani.

Se poate observa o mortalitate ridicată la copii de până la 5 ani, situaţia din localitatea Livada nefiind singulară, ea întâlnindu-se şi în localitatea Ghenci56 din comitatul Satu Mare şi în întreaga Transilvanie57. Mortalitatea infantilă este cea mai ridicată având un procentaj de 34,94% din totalul deceselor. Motivele sunt diverse: pornind de la naşterea prematură, la cunoştinţele mamei despre cum evoluează şi cum trebuie protejată o sarcină, la igienă, la alimentaţia din timpul sarcinii şi după, la alimentaţia nou născutului şi nu în ultimul rând la sistemul sanitar, în perioada respectivă femeile năşteau acasă ajutate de moaşe, care nu aveau cunoştinţe medicale suficiente, astfel încât să poată rezolva o complicaţie apărută în timpul naşterii sau imediat după naştere. De exemplu György, fiul lui Szeman Mihály şi Andzik Ilona moare la o oră după naştere, sau Maria şi Mihály,copiii lui Balog Mihály şi Zvonik Maria, mor tot la o oră după naştere. Printre cauzele morţii nou născuţilor sunt amintite „debilitatea” sau slăbiciune din naştere ,care ilustrază starea precară a condiţiilor de trai58, alimentaţia şi igiena din satul transilvănean.

54 Ibidem.

55 Ibidem.

56 Camelia Chereji, op. cit., p. 31.

57 Luminiţa Dumănescu, op. cit., p. 139.

58 Lucian Drămuş, Reconstituirea evoluţiei şi a fenomenelor demografice în satul Muncel (jud. Alba) în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în loan Bolovan (coord.), „Transilvania în epocile modernă şi contemporană. Studii de demografie istorică”, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2002, p. 26.

53