Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Istorie
Camelia David rul mai mare de romano-catolici în totalul populaţiei din satul Livada. Dacă împărţim perioada analizată în trei intervale rezultă următoarele situaţii: 1867-1880 - sunt înregistrate 1210 decese - 42,59 % 1881-899 - sunt înregistrate 1242 decese - 43,71 % 1900-1906 - sunt înregistrate 389 decese - 13,69 % Se poate observa o scădere a numărului de decese în al doilea interval cu 32 persoane. Cu toate acestea există un excedent de populaţie. Aceeaşi situaţie a fost observată şi în parohia greco-catolică Cluj Mănăştur între anii 1855-190440. în primul interval analizat mortalitatea este ridicată înregistrându-se totuşi un excedent de populaţie de 2,05 % din totalul populaţiei anului 188041. în comparaţie, al doilea interval, chiar dacă are mai multe decese, va duce la un excedent de locuitori de 2,53 % raportând nataliatea şi mortalitatea la Recensământul din anul 190042. Chiar dacă mortalitatea este mai ridicată decât în perioada anterioară, la fel este şi natalitatea care va suplini pierderile suferite în urma deceselor. în a treilea interval, se înregistrează cele mai puţine decese pe de o parte datorită perioadei scurte pe care am cuprins-o, dar şi datorită reducerii mortalităţii ca urmare a îmbunătăţirii condiţiilor de viaţă şi a sistemului sanitar, ajungându-se la un excedent semnificativ de populaţie43, după cum ne arată şi datele din Recensământul anului 19IO44. Anul cu mortalitatea cea mai ridicată din perioada analizată nu este după cum ne-am aşteptat anul 1872 când a avut loc epidemia de holeră, ci anul 1892 când s-au înregistrat 117 decese. Motivele sunt: epidemiile de scarlatină în parohia greco-catolică, unde sunt înregistrate 40 decese; epidemia de scarlatină şi tuberculoză în parohia romano-catolică, unde s-au înregistrat 52 decese (cele mai multe din perioada analizată) şi epidemia de rujeolă din parohia reformată, unde s-au înregistrat 25 decese. Un alt an în care mortalitatea a fost ridicată, a fost anul 1873, când s-au înregistrat 109 decese datorită epidemiei de variolă şi a unor cazuri izolate de holeră. După un scurt răgaz dat de anii 1877-1878 urmează un nou boom al deceselor între anii 1879-1881. Aceeaşi situaţie se înregistrază la nivelul întregii Transilvanii, astfel încât după fiecare epidemie populaţia se reface în mod natural, ca în momentul izbucnirii unei noi epidemii45 rata mortalităţii să fie foarte ridicată, afectând un număr mult mai mare de persoane. începând cu anul 1874 mortalitatea scade brusc de la 109 cazuri în anul anterior la 49 decese, continuându-se tendinţa de scădere până în anul 1878 când s-au înregistrat doar 45 decese. Tendinţa de scădere a mortalităţii după anul 1874 se înregistrează la nivelul întregii Transilvanii şi implicit a comitatului Sătmar unde este localizat satul Livada46. 40 Luminiţa Dumănescu, Transilvania copiilor. Dimensiunea demografică a copilăriei la românii ardeleni (1857-1910), Ed. Argonaut, Cluj-Napoca, 2006, p. 135. 41 Traian Rotariu (coord), Maria Semeniuc, Cornelia Mureşan, Recensământul din 1880. Transilvania, seria Studia Censualia Transilvanica, Bucureşti, Ed. Staff, 1997, pp. 282-283. 42 Idem, Recensământul din 1900. Transilvania, seria Studia Censualia Transilvanica, Ed. Staff, Bucureşti, 1999, pp. 486 - 489. 43 Nu am putut calcula excedentul de populaţie deoarece datele noastre se opresc în anul 1906, nemaiavând acces la anii următori (la data realizării acestei cercetări). 44 Traian Rotariu (coord.) Maria Semeniuc, Mezei Elemer, Recensământul din 1910 Transilvania, în seria Studia Censualia Transilvanica, Bucureşti, Ed. Staff, 1999, pp. 468-469. 45 loan Bolovan, Transilvania între revoluţia de la 1848 şi unirea din 1918. Contribuţii demografice, Ed. Fundaţiei Culturale Române, Cluj-Napoca, 2000, p. 143. 46 Ibidem, p 145; Adriana Florica Muntean, Mortalitate şi morbiditate în nord-vestul Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea, în loan Bolovan (coord.), „Transilvania în epocile modernă şi contemporană. Studii de demografie istorică”, Ed. Presa Universitară Clujeană, 51
