Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Istorie
Natalitatea, în satul analizat de noi, atinge punctul maxim în anul 1895, când s-au născut 117 copii din care 43 în parohia greco-catolică, 48 în cea romano-catolică şi 26 în cea reformată. Aceeaşi situaţie se înregistrează şi în anul 1899 când se nasc tot 117 copii, din care 40 în parohia greco-catolică, 48 în cea romano-catolică şi 29 în cea reformată. Cu toate că datele noastre se opresc în anul 1906, putem afirma cu certitudine că natalitatea îşi continuă cursul ascendent, având în vedere datele obţinute de recensământul din anul 1910 unde se vede clar că numărul de locuitori a crescut21 comparativ cu anul 1900 şi cum altfel decât printr-o natalitate ridicată şi o mortalitate cât mai scăzută, astfel încât sporul natural să fie ridicat. Mai dorim să subliniem faptul că în parohia greco-catolică, care, din punct de vedere numeric era mai mare se nasc mai puţini copii decât în parohia romano-catolică. Motivul acestei diferenţe îl constituie, probabil, educaţia religioasă a familiilor greco-catolice. Privit doar din prisma anilor în cauză, tabloul natalităţii nu este complet, dacă nu analizăm lunile de concepţie şi de naştere a copiilor, având în vedere faptul că între concepţie şi naştere sunt în cele mai multe cazuri 9 luni. Analizând tabelul nr. 1 (vezi anexa) care ne prezintă comparativ sezonalitatea concepţiilor şi a naşterilor putem trage următoarea concluzie: există diferenţe la nivelul celor trei parohii. Dacă pentru parohia greco-catolică, cea mai prolifică luna având natalitatea cea mai ridicată este ianuarie, când se înregistrează 128 naşteri, având ca şi lună de concepţie luna aprilie, când ne aflăm în perioada Postului Paştelui, în schimb în parohia romano-catolică natalitatea maximă este în luna mai cu 134 naşteri, cu lună de concepţie august, când ne aflăm în Postul Sfintei Marii, iar în parohia reformată nivelul maxim este atins în luna aprilie, având luna de concepţie luna iulie în plin sezon agricol. Doar parohia reformată se încadrează tiparului altor sate ale Transilvaniei22. Similitudinea la cele trei parohii se manifestă la nivelul natalităţii minime, care este înregistrată în luna decembrie în toate parohiile, la fel cu marea majoritate a satelor transilvănene23. La o analiză de ansamblu a natalităţii în cele trei parohii observăm o distribuţie echilibrată a naşterilor în cele 12 luni ale anului, fiecare anotimp având o lună cu natalitate ridicată. Lunile cele mai prolifice din punct de vedere al natalităţii sunt luna mai cu 333 naşteri şi septembrie cu 329 naşteri, având ca luni de concepţie august şi decembrie. Această distribuţie vine să înlăture clişeul despre religiozitatea populaţiei rurale care în timpul posturilor religioase nu înteţinea raporturi sexuale. însă lunile de iarnă mai destinse din punct de vedere al intensităţii muncilor agricole, sau din gospodărie, nopţile lungi, permiteau o apropiere a partenerilor, care nu par impresionaţi de interdicţiile religioase ale posturilor24. Natalitatea scăzută din lunile iunie şi iulie, are ca şi motiv perioada de concepţie la începutul toamnei, când muncile câmpului sunt foarte solicitante Dintre toate posturile religioase de peste an se pare că locuitorii satului îl respectau pe cel al Paştelui, deoarece în luna decembrie, având ca şi lună de concepţie martie, s-au născut cei mai puţini copii. Analizând cele trei grafice care ne prezintă căsătoriile, concepţia şi naşterile (vezi anexa) în cele trei parohii, ajungem la următoarele concluzii: dacă în cazul căsătoriilor frecvenţa lor maximă este în primele luni ale anului, cencepţiile se realizează în lunile de vară iar naşterile în lunile de toamnă25. Comportamentul sexual al cuplului intră sub incidenţa unor reguli stri-21Traian Rotariu (coord.), Maria Semeniuc, Mezei Elemer, Recensământul din 1900. Transilvania, în seria Studia Censualia Transilvanica, Ed. Staff, Bucureşti, 1999, pp. 468-471. 22 Luminiţa Dumănescu, op. cit, p. 128. 23 Ibidem. 24 Sorina Paula Bolovan, op. cit, p. 123. 25 Luminiţa Dumănescu, op. cit, p. 128. Evoluţii demografice în Livada (Judeţul Satu Mare): 1867-1906 46
