Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)
Etnografie
a vinului. Pe teritoriul judeţului am observat mai multe tipuri de beciuri construite din diferite materiale. Cele de suprafaţă de preferinţă acoperite cu pământ sau cu trestie ca să menţină o temperatură constantă, cele semi îngropate în pantă, în faţa cărora există o încăpere funcţională pentru prelucrarea strugurilor prevăzută cu un teasc, cadă pentru adunarea strugurilor, coşuri, putini, zdrobitori pentru struguri, sărăoaie de dovleac sau sticlă, pâlnii de lemn sau ceramice, furtunuri pentru vin, căni şi pahare pentru degustare, lumânări pentru a vedea mai bine culoarea vinului (chiar dacă sunt becuri), laviţă, masă, pat şi unelte pentru prelucrarea vinului. Sala presei poate fi şi într-o clădire anexă sau şopron pentru presele de mari dimensiuni de tip mamut sau bálványos prés. O altă tipologie de beciuri este cea îngropată în deal sau sub pământ, care de obicei se construiau din cărămidă, acoperite, cu boltă. Acestea erau prevăzute cu două nişe (geamuri de aerisire) pentru circularea aerului care pe timpul iernii erau acoperite pentru a se păstra o temperatură constantă care în mod ideal trebuia să fie între 8 - 12°C, la fel umiditatea între 60-80%. Tipul de pivniţă cu boltă din cărămidă se regăseşte sub marea majoritate a caselor din comunele şvăbeşti şi sub casele construite în pantă. Aş aminti câteva localităţi cu tradiţii viticole şi tipuri constructive ale beciurilor din judeţ. în Grădina Viilor din Cărei pivniţele erau de suprafaţă sau semi îngropate clădite din cărămidă cu boltă având în partea din faţă un antreu sau sală de presă, învelitoarea era cu pământ sau trestie. La majoritatea caselor şvăbeşti de tip vagon cu mai multe camere, construite pentru convieţuirea a două generaţii într-o casă, există pivniţe de cărămidă cu boltă pentru depozitarea vinului, continuată cu una mai mică pentru zarzavaturi. Aceste beciuri aveau două intrări, una din bucătărie şi una din holul unde era scara înspre pod. Aceste pivniţe au două sau trei guri de aerisire. Aceste tipuri de beciuri se întâlnesc în casele construite la sfârşitul secolului al XIX-lea în localităţile: Foieni, Urziceni, Ciumeşti, Sanislău, Petreşti, Beltiug, Ardud. în Tăşnad la vie există pivniţe construite din piatră acoperite cu grinzi de stejar. Pe strada viilor există şi pivniţe cu boltă construite din cărămidă. în localitatea Pir există case cu pivniţe în vie, casele sunt construite din piatră, pământ bătut sau văioage. Una dintre pivniţele mari de cărămidă a aparţinut familiei Őrdők, actualul proprietar dl. Tempfli. în localitatea Dobra datorită solului cu nisip calcificat s-au construit beciuri pentru vii săpate cu dalta şi târnăcopul, în formă de boltă. Aceste pivniţe nici nu aveau nevoie de geamuri de aerisire fiindcă acest lucru se întâmpla natural prin porii pereţilor nisipoşi. în această localitate există şi pivniţe; semi-îngropate cu boltă construite din cărămidă. în Beltiug există rânduri de pivniţe la vie construite în panta dealului de la marginea comunei clădite din cărămidă cu boltă, cu sală de presă. Una dintre cele mai mari pivniţe a fost construită de contele Károlyi, în comunism preluat de LAS şi în ultimii ani salvată, preluată, întregită de viticultorul Brutler cu firma Nachbil, care se străduieşte să populeze zona cu viţa nobilă. în Răteşti situaţia beciurilor este similară cu a celor construite la Beltiug. în Viile Satu Mare sunt sub casa de la vie cât şi sub casa de locuit. Zona Ardudului a fost consemnată între anii 1038 - 1261 cu 18 localităţi viticole. în Ardud pivniţele vechi erau construite în vie din pământ bătut acoperite cu grinzi, învelite cu pământ, iar în faţă sala presei fiind acoperită cu trestie. Viticultura careiană şi tipologia beciurilor viticole sătmărene 298
