Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 33/2. (2017)

Istorie

dominaţia, arătând că neamul nostru e bun numai de muncit în glie. Libertatea naţională ne surâde după atâtea suferinţe. Să se ştie că noi nu suntem moştenitorii unei stăpâniri trecute: noi care am muncit o mie de ani suntem în stare să creiăm şi să facem lucruri ce vor vorbi generaţiilor viitoare. Strămoşii noştri au clădit drumuri care au vorbit de mărirea romană. Tot aşa azi, construim drumuri ce vorbesc generaţiilor de azi de stăpânirea plaiurilor acestora, şi generaţiilor viitoare despre sacrificiul ce facem pentru durerea domniei de aici, unde se leagă civilizaţia cu orientalismul. Doresc ca această clădire să fie nu numai ziduri mute, ci să se umple de sufletul de dreptate română şi românească. Iar noi toţi cari asistăm la această serbare să continuăm opera de afirmare a neamului românesc şi să punem temelia cea mai solidă a imperiului românesc indistructibil şi veşnic pe aceste plaiuri.

D. ministru a aşezat apoi prima cărămidă a pietrei fundamentale, sfinţită de părintele arhidiacon Aurel Dragoş, în numele muzicei militare, ce a intonat Imnul Regal şi Rugăciunea.

După aceasta dnii miniştri însoţiţi de oficialităţi au vizitat Palatul Justiţiei, de curând renovat. La această vizită am remarcat şi prezenţa dlui Mihăilescu, preşedintele Curţii de Apel din Oradea. Tot cu această ocazie s-a desvelit în salonul tribunalului, un tablou în ulei a dlui ministru Valeriu Pop, lucrat de K. Csikós Antonia. D. Francisc Erdoss, primpreşedintele Tribunalului, a mulţumit prin cuvinte alese, dlui Valeriu Pop, pentru interesul de care a dat dovadă faţă de aceste instituţiuni...”

CONSTRUCŢIA PALATULUI

Lucrările la acest şantier mult aşteptat au demarat în forţă, chiar dacă pe perioada execuţiei au mai fost făcute ajustări la proiectul iniţial. O primă solicitare aprobată a fost de lărgire a fundaţiei cu 30%, apoi a balustradei interioare, a suprafeţei tencuite (s-au folosit 6 vagoane de terasit pentru 2.949 m2 de tencuială30), solicitarea alocării unei locuinţe în incinta Palatului pentru medicul şef al judeţului Satu Mare, compusă din patru camere cu dependinţe, mutarea localului destinat Revizoratului Şcolar la parter în locul ocupat de locuinţa intendentului care urma să fie mutat la subsol, mărirea pivniţelor cu încă trei încăperi, sub locuinţa directorului, pentru a compensa spaţiile de locuit alocate medicului şef şi intendentului31. Ulterior, locuinţa medicului şef a fost mutată la etajul II al clădirii. Toate modificările aduse proiectului iniţial se făceau doar la solicitarea arhitectului Victor Smigelschi care informa autorităţile judeţului pentru obţinerea aprobărilor necesare.

Din păcate însă, de multe ori lucrurile au mers destul de anevoios, fiind mai multe discuţii între constructor şi autorităţile judeţului. S-a întârziat cu demolarea vechii construcţii existente pe acest teren, apoi cu înlocuirea cărămizilor pentru pereţii interiori care au fost confecţionate în regie proprie de Gheorghe Liteanu, acuzat că ar fi vândut cărămida rezultată din demolarea vechii clădiri care aparţinea Prefecturii, de o calitate superioară32 33 ş.a. Constructorul a argumentat faptul că furnizorii locali oferă cărămidă de proastă calitate, „plină cu paie, poroasă şi crăpată"V Au mai fost probleme cauzate de structura geologică a solului care implică modificarea (lărgirea) fundaţiei. în jurul acestei chestiuni au fost destul de multe discuţii şi expertize tehnice34. La un moment dat, într-o şedinţă a Comisiei interimare a Consiliului Judeţean, Smigelschi este acuzat de „legături comerciale” cu Liteanu, insinuându-se o relaţie care-1 favoriza pe executantul Palatului, fapt dezminţit categoric de Smigelschi care trimite la

,(lANSM,/ond Prefectura, dos. nr. 37/1934, f. 131.

31 Ibidem, dos. nr. 12/1935, f. 10.

32 Ibidem, f. 49.

33 Ibidem, f. 160.

34 Ibidem, f. 55.

Claudiu Porumbăcean, Paula Virág

133