Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Etnografie

Uneltele în instrumentarul ritualic tradiţional

ridice).29 Obiceiul este larg răspândit, fiind regăsit şi prin părţile Aradului de Corina Şeran care remarcă: „Ca armă de apărare, secerea funcţionează bilateral: atât împotriva unui spirit sau a unei forţe nedefinite care s-ar putea apropia de mort, cât şi împotriva mortului însuşi, dacă intenţionează să părăsească spaţiul ce i s-a consacrat.”30

„La groapă era aruncată lângă mort o bucată defier (secere, cuţit rău, sau altfel de metal) înfăşurat într-o pungă - pentru a avea de lucru pe ceea lume, că ase nu mai vine înapoi”.31

Secera este utilizată şi în practicile magice de tip mana de păstrare a laptelui, aceasta intrând în aceeaşi logică întâlnită în situaţia strigoizării sau chiar derivată din aceasta. Există credinţa că laptele este luat de la vaci de persoane malefice, de cele mai multe ori catalogate drept strigoi32: „Ca să nu le ieie laptele, când urcau oile la munte, să pune lângă gard sau în grădină o doniţă cu apă şi în doniţă să pune o secere. O lăsau acolo până urcau oile sus.”33

în aceeaşi gamă a riualurilor de magie neagră se înscrie şi relatarea pe care o redăm mai jos, cu menţiunea că povestirea este larg răspândită în arealul etnologic Codru, cunoscând în fapt mai multe variante:

„Tătuca mnieu o avut dintie nevastă din Corni. U-o luat, şi o fată din Uărţâţa o ţănutpă uărândă. Şi-o aruncat în Uărţâţa păstă beserică, sedre şi acole unde s-o-pluntat sedre o ieşit o broscâ cu doi pui. Şi i-o murit prima femeie a tătuchii. Şi-apo u-o luat pă măicuţa şi cu ie n-o putut şede. Şi iera grosă cu mine când s-o dus di la iei, şi, la o săptămână, uo adus pă acee ce-o aruncat secere păstă beserică, în Uărţâţă.

Ie n-o fost omorâtă, numa pă broscă, nu şi puii, c-atunci mure şi Mnihai şi sorăme, Uănica din Bdicaz.”34

De cele mai multe ori secera putea fi înlocuită cu un cuţit, având în linii mari aceeaşi funcţionalitate.

„Când slobozea oile, pune on lanţ şi o găleată plină cu apă în staol. La ieşire sempântă on cuţât în pământ. Când ieşeu oile să arunca găleata după ele.”35

Deşi uneltele metalice sunt utilizate ritualic în special în contextul unei mitologii de factură medievală, demonologia fiind o derivată păgânizată a creştinismului, înclin să cred că aceste practici au rădăcini mult mai adânci în mitologia precreştină, fie ea de sorginte greco-romană sau nordic-germanică. Un element semnificativ în favoarea acestui argument este asocierea lor frecventă cu pământul, în general prin înfigerea lor în pământ sau „trimiterea” acolo odată cu defunctul. Această practică ne trimite cu gândul al divinităţile chtoniene, precum bunăoară Hefaistos sau germanicul Thor.

O altă unealtă din metal cu utilizare larg răspândită este toporul. Unealtă şi armă de bază a ţăranului (de menţionat că săbiile şi alte arme din această categorie erau purtate atât în antichitate, cât şi în perioada medievală exclusiv de către nobili,

29 Informatoare Balog Florica, n.1973 şi Balog Maria, n.1946, Racova, culegător Olosuteanu Rareş, 2011.

30 Corina Şeran, ’’Cercetarea empirică privind problema strigoizării în potgoria Aradului”, în Teme actuale în cercetarea etnologică şi antropologică, Cluj-Napoca, Ed. Fundaţiei pentru Studii Europene, 2011, p. 38.

31 Informator Ionian loan, 68 ani, Iegherişte, 2012, culegător Olosuteanu Rareş, 2012.

32 Nicolae Bot, „Obiceiuri agrare şi pastorale din zona Codrilor Sătmarului”, în „Studii de etnologie, Cluj- Napoca, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008, p. 180.

33 Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu, op. cit., p. 160.

34 Informator Burnea Florica, 65 ani, Giurtelec, culegător Viorel Rogoz, 1971, AFAR, nr. 020428.

35 Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu, op. cit., p. 164-165.

326