Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)
Etnografie
Uneltele în instrumentarul ritualic tradiţional Pentru a nu ne depărta de interiorul casei trebuie remarcat aici că şi unele obiecte aparent banale, cum ar fi bunăoară mătura pot fi utilizate în scopuri magico-ritualice. Bineînţeles că, în ceea ce priveşte acest obiect investit cu puteri supranaturale, utilizarea sa ritualică nu presupune neapărat un ritual în accepţiunea standard a termenului, ci sunt mai degrabă reminiscenţe ale unor ritualuri sau mici gesturi cu valoare ritualică fără a fi un ritual în sine. O practică de protecţie faţă de schimbatul copilului de către Fata Pădurii, personaj mitologic cu valenţe malefice, îl constituie vegherea permanentă a acestuia, ce poate fi la nevoie realizată şi de un substitut, cum ar fi bunăoară mătura (utilizată şi în alte contexte pentru a semnala prezenţa sau absenţa gazdei acasă, prin instalarea ei în uşă). „Nu-i bine şi Ieşi pruncu sângur în casă până la 6 săptămâni, ce-şi face mă-sa molitvă. Că dacă-l Ieşi sângur vine Fata Pădurii şi-l ştimbă, şi care-i ştimbat, ala nu să dezvoltă, nu şti vorovi şi trăieşte 7 ani. Dacă vrei şi nu-l ştimbe îi pui o mătură, o pană, lângă iei sau pă leagăn. Şi atunci îl mai Ieşi cu uarice-n casă, atunci nu-i sângur.”23 Tot mătura este folosită şi într-un gest ritualic de readucere a feciorilor în şezătoare. Astfel, în zona Năsăudului, „cînd pleacă feciorii, fetele îi conduc, iar cele care rămân în casă întorc mătura cu coada în jos şi se dau peste cap «de-a caca sora» (cioara) de la uşă spre centrul casei, ca aceştia să mai vină.”24 După cum am văzut mătura are de regulă un rost de substituent al individului uman fie el părinte sau fecior din şezătoare şi, de ce nu, a unei partenere de danţ în variantă ironică într-un joc prenupţial de Paşte descris de soţii Bilţiu25: „Vorbind de ritualitatea jocului din ziua de Paşti amintim un obicei, interesant, îndătinat în unele sate. Flăcăii se duc cu câte o mătură la joc, cum am menţionat. Când începe muzica sar toţi să-şi ia o parteneră, cine n-are fată joacă cu mătura. Este prezentă aici funcţia magică a acestui instrument al curăţeniei. La romani exista o zeiţă a măturii şi a măturatului.” în fapt, nu este vorba aici de curăţenie, ci mai degrabă de a pune în situaţie ridicolă pe cel care nu este suficient de abil în a găsi repede o fată de jucat, în contextul în care, bineînţeles, existau cupluri oarecum predefinite. Astfel, aici mătura joacă eminamente rol de substitut feminin şi mai mult sugerează că cel care rămâne cu mătura are o structură efeminată (este mai moale, mai puţin bărbat) prin aceea că mătura este o unealtă dedicată femeii, fiind asociată cu aceasta. în aceeaşi categorie de unelte de uz interior casnic intră şi lingura, care prin arealul etnologic Codru poate fi un element de identificare a sexului viitorului copil în reprezentările onirice: „Sexul copilului putea fi dedus după vise. Dacă visai un pom, puteai spera că ai un băiat, iar dacă visai o lingură, precis vei avea fată.”26 O altă mare categorie de unelte ce apar în ritualurile tradiţionale nord-vest transilvane sunt cele din inventarul agrar. Bineînţeles că şi utilizarea lor este în general legată de practicile magico-ritualice de protecţie a culturilor sau turmelor, precum şi în cele de spor a aceloraşi categorii, însă uneori, prin simbolistica pe care o incumbă acestea, sunt folosite şi în cadrul unor ritualuri ceremoniale ce vizează individul sau comunitatea, cum ar fi cele de familie (naştere, căsătorie, înmormântare) sau de peste an. 23 Informator Rogoz Maria, 78 ani, Giurtelec, culegător Viorel Rogoz, 1977, AFAR, nr. 020403. 24 Nicolae Bot, Şezătoarea în zona Năsăudului, p. 35. 25 Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu, op. cit., p. 36. 26 Informator Mateşan Terezia, 82 ani, Ariniş, culegător Ardelean Angela, 1982, AFAR, nr. 017154. 324
