Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Etnografie

Rareş Olosuteanu

magice circumscrise ursitului sau al stabilirii unor particularităţi caracterologice sau fiziologice ale fătului sau ale viitorului copil, dar şi în diferite descântece cu rol apotropaic sau de leac. Regretatul profesor Nicolae Bot, parafrazându-1 pe Ovid Densuşianu remarca impactul activităţilor feminine legate de prelucrarea firelor asupra descântecelor: „se pomeneşte astfel frecvent de furcă şi de fus, de vârtelniţe, iţe şi sucală pentru ca, prin analogie, să înspăimânte boala şi să o alunge”2.

Prelucrarea firelor textile cuprinde atât fibrele vegetale, cât şi lâna, iar dintre fibrele vegetale, cânepa este de departe cea mai răspândită şi deci, practicile şi uneltele aferente prelucrării acesteia cele mai utilizate ritualic.

Principala utilizare a uneltelor de prelucrare a firelor au o semnificaţie aparte, cu rădăcini adânc înfipte în mitologia greco-romană, în care divinităţile ce au în responsabilitate destinul, au în instrumentarul specific unelte din această categorie. Nu trebuie cred să insistăm asupra acestui motiv, întâlnit şi la noi în special în ceea ce le priveşte pe ursitoare, divinităţi ale destinului care au la rândul lor în dotare unelte aferente prelucrării textilelor, alegoria viaţă - fir de urzeală fiind adesea întâlnită în mitologia românească.

Una dintre cele mai răspândite practici magice legate de prelucrarea firelor textile, întâlnită în întreg arealul nord-vestic al României, este cea menită să ajute la stabilirea sexului copilului şi cele de potenţare a sexului copilului.

„Sä te urci călare pe un fustei, iar unul îl ţine pe umăr, să mergi până afară cu ochii închişi, acolo să fii atent să-i deschizi şi să vezi sexul primei fiinţe (de vedea un cocoş se va naşte un băiat, de va vedea o găină, se va naşte o fată).

Şi semnele aste sunt adevărate.”3

„Când gată uaricine pânză de ţăsut, cufuşteii dintre hire să pote vrăji la femeie gravidă şi afli ce-a ave: fată o prunc. Acăr cine trage fuşteii din hire şi să duce călare pă fustei, cu uătii întişi. Şi cînd ajunge afară, ce vede întâie înainte uătilor, fiinţă, acel sex va ave fătul.”4

„Ca să ghicească sexul, atunci când ţeseau ieşeau cu iţele între picioare şi ce vedeau pentru prima dată, aşa va fi şi copilul.”5

Referitor la practica enunţată mai sus, de a încăleca fuşteii sau iţele războiului de ţesut etnologul sătmărean, Viorel Rogoz consideră: „prezenţa fuşteilor de la războiul de ţesut, în cuprinsul practicii, s-ar putea justifica prin aceea că ei participă nemijlocit la confecţionarea îmbrăcămintei şi «posedă», aşadar, «puterea» de-a dezvălui pentru cine «au lucrat».”6 Consider că interpretarea dată de cercetător este insuficient aprofundată şi că gestul are semnificaţii mult mai complexe şi trebuie pus în legătură cu funcţia practică a obiectelor menţionate, aceea de a susţine/dirija urzeala, ceea ce reprezintă însuşi destinul uman. Nu întâmplător se iese cu ochii închişi afară călare pe iţe sau fuştei, pentru că destinul / „norocul este orb” şi „se ţese”. Altfel spus, cea care practică gestul ritual nu face altceva decât să stabilească coordonatele predestinării sexului fătului.

2 Nicolae Bot, ’’Cânepa în credinţele şi practicile magice româneşti”, în Studii de etnologie, Cluj-Napoca, Ed. Casa Cărţii de Ştiinţă, 2008, p. 90.

3 Informator Mateşan Terezia, 82 ani, Ariniş, culegător, Ardelean Angela în 1982, Arhiva de Folclor a Academiei Române (în continuare AFAR), nr. 017154.

4 Informator Rogoz Maria, 78 ani, Giurtelec, culegător, Viorel Rogoz 1977, AFAR nr .020405.

5 Informator Sabău Ana, 59 ani, Ariniş, culegător, grup de studenţi în 1982, AFAR nr. 017152.

6 Viorel Rogoz, Familia în credinţe, rituri, obiceiuri, Satu Mare, Editura Solstiţiu, 2002, p. 175.

319