Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)
Istorie
Marta Cordea unde s-au statorit numărul comitetului districtual. Mai întâi au deschis Illustr. Sa D. căpitan primar adunara cu una cuvântare bine nimerită în limba română, care finundu-o au zisu şi ungureşte. Illustr. Sa a dechiaratu, că este prea determinatu a constitui districtul pre baza diplomei din 20 Oct. Şi în înţelesul legilor din 1847-8 şi şi au arătat bucuria sa ca unul ce este născut în acest ţinut, fu însărcinat cu această deregătorie pre cât de grea, pe atât şi plină de răspundere, tare încredinţat fiind, că intelighenţia acestui district nu mai puţin, că toată poporaţiunea i va da tot consursul, că acestui edificiu mare constituţional, care este împreunat cu fericirea publică şi a fiecărui în parte, spre mângâierea publică a acestui ţinut şi a întregei patrii să se ridice.[...] După ce toţi, carii au voit a vorbi şi au gătat vorbirele, Illustr. D. căpitan au depus jurământul prescris, şi îndată se sculă sus numitul preposit r. Cat. Schmotzer cu acea propunere, ca adunarea generală să se roage prin una adresă de maiestatea Sa, ca după ce acest district s-au reîncorporat cu Ungaria, Mai. Sa să unească şi Transilvania cu Ungaria. Fraţii maghiari nu era să încete dela vivatele în urma acestei propuneri, dar Illust. D. căpitan s-au sculat şi au zis, că primeşte propunerea numai ca un desideriu şi au enunţiat, că prin aceasta nu voieşte nici într-un mod quasi indirect a sili pre ardeleni la unirea aceasta, numai lega una condiţiune apriată, ca după ce libertatea în an. 1848 căzu, numai din causa, ca maghiarii atunci nu voiră de loc a recunoaşte causa naţionalităţilor, uniunea să se facă numai după ce prin legepositivă naţionalitatea va fi garantată. Şi adunarea primi proiectul, cu această esenţială modificaţiune prin aclamare. [...] în urmă trebuie să mărturisesc on. Public cititor, cumcă fraţii Chioreni cu amoare şi predilecţiune destul de mare, că în tot cazul le este numai onorifică, au îmbrăţişat principiul naţional şi au declarat, că limba oficială a districtului va fi româna cu destulă recunoaştere şi celei ungureşti, ordindându-se că protocoalele ce se poartă în aceste două limbi, întocmai după cum s-au determinat în conferinţa din 24 ian. 1861. După prânz s-au cântat din partea tuturor «szozatu» unguresc, iar după acea cu Illustr. Sa Dn. Căpitan înfrunte cântecul român: «Deşteaptă-te române» şi «Eu aveam odată dreaptă avuţie» şi altele. [...][semnat] Groze”25. S-a spus despre Sigismund Pop că a introdus în administraţia Chioarului legile maghiare din 1848. Pentru că recunoaşterea politică a românilor era legată de recunoaşterea limbii lor şi o poartă pentru intrarea limbii române în viaţa publică, „Sigismund Pop şi Comitetul Permanent din Chioar au întreprins un act de restituire de importanţă istorică pentru aceste ţinuturi. începând cu protocolul primei adunări districtuale, limba română a fost extinsă în toate actele”26. La 19 decembrie 1861 el decretează introducerea limbii române ca limbă oficială pentru acest district, cerând împăratului convocarea Dietei Transilvaniei, pentru ca naţiunea română să îşi poată împlini pe cale constituţională dreptul egalei îndreptăţiri27. Referitor la întrebuinţarea limbii române în District, iată o altă ilustrare în presă: „Districtul Chioarului. Dintr-o corespondenţă mai scoatem, că în conferinţa preliminară din 23 expreotul secuiesc, arendatorul Biró Sándor făcu observarea, că păcat ştie el (foarte puţin) intelighenţia română a acestui district nu ar fi în stare a scrie româneşte, şi după ce prin aceasta provocă o neplăcere generală, îşi formulă observarea „ca nici limba ar fi aptă şi calificată spre a putea fi oficioasă” (auziţi frăţietate!) prin care dânsul 25 Gazeta de Transilvania, Braşov, an XXIV, Nr. 23/22 martie 1861, pp. 97-98. 26 DJAN Cluj, Districtul Chioar, apud Vaier Hossu, Răstoci..., p. 93. 27 Constantin Pavel, Şcoalele din Beiuş. 1828-1928. Cu o privire asupra trecutului Românilor din Bihor, Beiuş, Tiparul Tipografiei „Doina”, 1928, p. 143. 29
