Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)

Istorie

Informaţii referitoare la părţile de nord-vest...

lui Zaharia Carcalechi17. Publicaţia îi avea ca redactori pe colegii de deputăţie ai lui Sigismud Pop, Aloisiu Vlad, Eftimie Murgu etc., care formulau în paginile ziarului, revendicări naţionale româneşti18. Dar semnau în paginile ei şi poeţi sau gazetari precum Petru Farchici, George Deheleanu, I. Marcu, Teodor Katona - aceştia fiind preoţi, dar şi alte nume cunoscute în cultura română: Atanasie Marienescu, Andrei Şaguna, Emanoil Gojdu, Iacob Bologa, Ilie Paulescu şi Dobrentei Gabor. A colaborat şi Vincenţiu Babeş19.

Nobilimea românească din Chioar a cunoscut în 1860, după introducerea Constituţiei în imperiu, un apogeu al afirmării sale. în acelaşi timp trei români au fost numiţi căpitani supremi în trei districte: Sigismund Pop la Chioar, Alexandru Bohăţel la Năsăud şi loan Bran la Făgăraş. De notat că tustrei aveau origini chiorene şi faptul că tot pe un post înalt, acela de consilier gubernial şi administrator comitatens a fost numit şi Ladislau Butean, de asemenea chiorean20.

Chiar dacă a fost recunoscut de către împărat, Districtul Cetăţii de Piatră a fost totuşi realipit la Ungaria. Ajutat de tulburările din district, culminate cu un protest înaintat împăratului, Sigismund Pop a dejucat planurile reacţiunii, care dorea contopirea Cetăţii de Piatră cu comitatul Solnocul de Mijloc21.

La începutul primăverii anului 1861 Sigismund Pop a venit să-şi ia postul în primire22 în Districtul Cetăţii de Piatră. împreună cu intelectualitatea care îl solicitase şi sprijinise să ajungă căpitan suprem, a pregătit Congregaţia Generală, adunare care i-a cuprins pe toţi nobilii - se păstrase deci unul dintre privilegii dar, în noul spirit democratic, au fost delegaţi şi câte doi „cetăţeni” din fiecare localitate23. Congregaţia Generală a Districtului la Şomcuta a convocat-o la 23 martie 186124.

Iată un fragment dintr-un text, în măsură să ilustreze primirea făcută de chioreni căpitanului ţinutului, Sigismund Pop: „Cetatea de piatră, 23. Martie 1861. îmi ţin de cea mai strânsă datoria naţională dar şi patriotică tot odată, ca să încunoştinţez pre publicul român despre starea politică a ţinutului acestui. Iată dară că Illustritatea Sa Dn. Căpitan primari Sigismund Pop veni în mijlocul nostru, nu astăzi cum era înainte anunţat, dar pentru înteţirea lucrului cu 3 zile mai înainte, adecă în 20 a. I. c.

Oamenii noştri îl aşteaptă cu mare sete şi cu pompa cuvenită pre 23, iar fiindcă venirea se întâmplă mai curând, de sine urmează, că primirea fu mai mult cordială de cât pompoasă, cu toate acestea Illustritatea Sa fu întimpinat prin toate satele pre unde trecuse cu destulă dragoste şi căldură, inteliginţia numeroasă română îmbrăcându-se în gala naţională română i-au ieşit înainte până la Baia mare, şi Illustritatea Sa fu concomitat tot de această intelighenţie şi cu 2 flamme naţionale maghiară şi română până la Şiomcuta maref.. ,]în 23 l. c. s-au ţinut în conformitate cu anunţiarea Illustr. Sale D. căpitan congregaţiunea generală,

17 Gelu Neamţu, Alexandru Roman, marele fiu al Bihorului (1826-1897), Oradea, Fundaţia culturală „Cele Trei Crişuri”, 1996, p. 31.

18 Idem, ”Din istoria presei româneşti. „Amicul poporului” (1848) şi „Democraţiea” (1849)”, în Anuarul Institutului de Istorie, Cluj, XXIV(1966), p. 287.

19 Stelian Vasilescu, Publicişti precursori ai Marii Uniri, Timişoara, Ed. Facla, 1988, p. 86.

20 Vaier Hossu, Nobilimea Chioarului, Baia Mare, Biblioteca Judeţeană „Petre Dulfu”, 2003, p. 296.

21 Ibidem, p. 298.

22 Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale (în continuare, DJAN Cluj), Registrul adunărilor generale ale Comitetului Districtului Chioar - 1862-1863 (în continuare, Districtul Chioar), Fond 101 - Chioar, cota 134, apud Vaier Hossu, Răstoci - o istorie într-un sat, Cluj-Napoca, 1996, p. 93.

23 Vaier Hossu, Nobilimea..., p. 298.

24 Ibidem.

28