Porumbăcean, Claudiu (szerk.): Satu Mare. Studii şi comunicări. Seria istorie-etnografie-artă 32/2. (2016)
Istorie
Marta Cordea George Bariţiu, scrisori de mare interes istoriografie, publicate parţial în „Gazeta” şi cu scopul de a alarma opinia publică. Scrisorile din „15 ianuarie şi, respectiv 16 mai 1853, relatează evenimentele petrecute în zona Chioarului şi Subcodrului, în aceleaşi tulburi zile ale revoluţiei”13. Tot cu referire la părţile noastre, găsim în „Foaia...” lui Bariţiu un răspuns dat la apelurile făcute pentru uniune de către bănăţeni şi ungureni: „Voi fraţilor! Ne înşiraţi numătăţile pe care le aveţi acolo în ţara ungurească, care dacă sunt aşa cum le spuneţi, noi ne bucurăm ca fraţii de fericirea fraţilor lor, dar noi nu pricepem aceea ce ziceţi voi, că fericirea noastră ar atârna singur de la unirea Ardealului cu ţara ungurească; noi ştim că fericirea atârnă de la libertate, aceasta e legată de firea omenească iar nu de uniunea cu ţara ungurească!” [...] „Voi fraţilor nu aveţi naţionalitate recunoscută şi garantată prin legi, şi după spiritul legilor ungureşti nici nu puteţi avea; limba română, ereditatea cea sântă a voastră, n-are influenţă în trebile statului, ea e condemnată şi restrânsă numai în biserică până le va plăcea ungurilor să o scoată de acolo;” [...] „Voi bine ştiţi, că naţionalitatea românilor fără limbă română nu poate fi, şi aceea încă o ştiţi, că libertatea fără naţionalitate e ca trupul fără suflet”. [...] „Iar dacă s-ar întâmpla să nu putem da mâna curând, cel puţin, vă rugăm fraţilor! să nu daţi mâna cu altul în contra noastră. Maramureşeni, bănăţeni, cei din Sătmar, Bihor şi din toate părţile aduceţi-vă aminte că suntem fraţi şi cum că ca fraţii sântem datori a ne ajuta unii pre alţii în timp de nevoie”14. Cât priveşte Chioarul, un rol determinant în reflectarea activităţilor din această zonă l-au avut atât „Gazeta de Transilvania”, cât şi alte trei publicaţii periodice, apărute la Pesta, „Amicul Poporului” în 1848, „Democraţiea” în 1849 şi „Concordia” începând cu 1861. Acestea reflectau activitatea românilor din Dieta de la Pesta, fiind unicele organe de presă în limba română pentru românii din părţile nordice ale românimii, respectiv în Banat, Bihor şi Satu Mare, „ele devenind şi ţinta dezbaterilor activităţii parlamentare dusă de deputaţii români în Camera de la Pesta. Sunt dezbătute cuceririle aduse de revoluţie, precum înlăturarea robotelor, a dijmei, responsabilitatea miniştrilor, alegerea liberă a reprezentanţilor în Cameră, dreptul la învăţătură şi limbă maternă, independenţa bisericii ortodoxe faţă de cea sârbă etc.”15. „Amicul poporului” îl avea ca redactor şef pe Sigismund Victor Pop, fiind el însuşi deputat, cu origini din Chioar16, apoi căpitan al districtului. Aidoma „Expatriatului”, această publicaţie a militat pentru înţelegerea românilor cu maghiarii. A fost prima publicaţie periodică românească apărută la Pesta, după scurta existenţă a „Bibliotecii” 13 Ibidem, p. 259. 14 Foaie pentru minte, inimă şi literatură, Braşov, nr. 22 din 31 mai 1848, p. 174-176. „Răspuns la prochiămăciunea românilor din Ungaria!” Semnează „Mai mulţi români, carii au fost de faţă la adunarea din Câmpul Libertăţii”, Apud Gelu Neamţu, Faţa necunoscută a revoluţiei române din Transilvania, Cluj-Napoca, Ed. Argonaut, 2004, p. 304-305. 15 Mircea Popa, Valentin Taşcu, Istoria presei româneşti din Transilvania de la începuturi până în 1918, Bucureşti, Ed. Tritonic, 2003, p. 96. 16 Originea familiei era nobiliară, confirmată şi de lucrări cunoscute ale istoriografiei maghiare. Astfel, aflăm că membrii familiei Pap de Şomcuta Mare erau proprietari în părţile Chioarului; vezi şi Marta Cordea, ”Un document elocvent referitor la situaţia foştilor deputaţi români în Dieta de la Pesta, redactat de Sigismund Pop”, în Eroii Neamului, Satu Mare, an VII, nr. 4 (25), decembrie 2015, pp. 44-45. Marta Cordea, Viorel Câmpean, ’Aspecte mai puţin cunoscute şi controversate privind viaţa şi activitarea deputatului Sigismund Pop”, I, în Eroii Neamului, Satu Mare, an VIII, nr. 1 (26), martie 2016, pp. 60-63; II, Eroii Neamului, Satu Mare, an VIII, (serie nouă), nr. 2 (27), iunie 2016, pp. 42-45. 27